Pe doamna Elena o ştie tot cartierul. E femeia care niciodată nu stă deoparte când vede o nedreptate, fie că i se întâmplă unui om, fie că e vorba de un animal. Însă recunoaşte că faţă de animale are o slăbiciune aparte. Mai cu seamă că e convinsă că niciodată o necuvântătoare nu e capabilă de rău. Doar oamenii din jurul ei...

Zilele trecute, femeia a dezvăluit oraşului la ce duce cruzimea şi răutatea oamenilor: sute de porumbei morţi au zăcut pe malul Peţei, otrăviţi de locatarii din cartier. Deranjaţi că zburătoarele le murdăresc maşinile, oamenii au preferat să se plimbe printre hoiturile păsărilor, alegând cea mai comodă, dar în acelaşi timp cea mai crudă soluţie.

Amintiri din copilărie

Când era copil, Elena Ştefan mergea des cu tatăl ei la vânătoare. Şi suferea pentru că nu putea salva de la moarte iepurii care aveau nenorocul de a trece prin faţa oamenilor cu puşti. "Înţelegeam că asta e vânătoarea, dar nu-mi plăcea deloc...", povesteşte femeia. După ce a devenit adult, însă, nimic n-a mai oprit-o să scape animalele din pericol.

În 2006, doamna Ştefan a dovedit cum, prin voinţă, imposibilul devine posibil. O căţeluşă din rasa ciobănesc german fusese călcată de o maşină pe-o stradă de lângă piaţa de vechituri, iar oamenii din jur, văzând-o chinuindu-se, voiau să o omoare. "Lăsaţi-o! O iau eu", le-a spus Elena, care întâmplător era în zonă. A dus-o la SOS Dogs, fundaţia care îngrijea câinii comunitari şi unde şi ea era voluntar, dar şi veterinarii de aici au dat ca singură soluţie eutanasierea. Femeia n-a acceptat că animalul nu poate fi salvat, aşa că l-a luat şi, pe cheltuiala ei, l-a dus la medic în Cluj.

Pedepse pentru oameni, nu pentru căţei

Parcă în ciuda tuturor, Linda, căci aşa a fost "botezată" căţeluşa, s-a vindecat. "Ziceau că nu voi reuşi, că eu doar chinui animalul. Dar pe picioarele ei am dat-o la o fundaţie din Budapesta", povesteşte doamna Ştefan. Iar în final n-a mai interesat-o ce au comentat oamenii despre ea, ci doar că a salvat-o pe Linda.

Dacă ar putea, Elena ar salva de la moarte orice animal. Tocmai de aceea e un opozant vehement al eutanasierii câinilor fără stăpân, măsură pe care Primăria Oradea doreşte să o implementeze. "Nu câinii sunt problema oraşului, ci oamenii! Câinii ajung pe străzi pentru că oamenii nu respectă regulile bunului simţ şi legea, ci îi abandonează", spune răspicat orădeanca.

Pe de altă parte, se bucură ştiind că stăpânii orădeni care-şi lasă câinii pe străzi vor fi, totuşi, pedepsiţi, odată cu aplicarea celui de-al doilea regulament vizând animalele, cel privind obligativitatea microcipării şi sterilizării tuturor câinilor din oraş. "Sunt măsuri bune, doar aşa nu vor mai fi câini părăsiţi prin oraş. Sterilizarea căţeilor ar trebui să se facă gratuit, dar taxa pentru cei care nu vor sterilizare e binevenită", crede Elena Ştefan.

"Măcelul" porumbeilor

"Oamenii trebuie pedepsiţi, nu animalele!", spune hotărâtă orădeanca. Iar masacrul porumbeilor care a avut loc săptămânile trecute în Calea Aradului i-a întărit convingerea. După cum se ştie, sute de porumbei au căzut ca seceraţi pe malurile Peţei după ce au mâncat boabe de porumb şi de grâu otrăvite puse de localnici. Elena a fost cea care a alertat autorităţile, dar n-a stat deoparte aşteptând, ci a început să şi îngrijească porumbeii pe care i-a mai găsit în viaţă. Cu indicaţii primite de la un medic, femeia îi tratează în continuare, acasă, şi speră să-i vindece de tot.

"Locatarii i-au otrăvit, nemulţumiţi că le murdăresc ferestrele şi maşinile. Dar ce vină aveau porumbeii? Şi nu cred că oamenilor le-a plăcut mai mult să se plimbe printre păsările moarte de pe trotuar...", zice ea, arătând astfel că "exterminarea" n-a fost o soluţie. "Eram de acord dacă se propunea montarea unor aparate cu ultrasunete pentru îndepărtarea lor, dar cu o asemenea grozăvie nu pot fi de-acord!".

Respect pentru căţei!

Doamna Ştefan crede că, pentru ca animalelor să le fie mai bine, trebuie schimbată mentalitatea oamenilor, ceea ce nu-i un lucru deloc uşor. Ştie prea bine acest lucru, pentru că ea însăşi s-a judecat pentru dreptul de a-şi creşte în apartament un câine. Avea acceptul a mai bine de jumătate din vecini, însă alţi doi locatari din blocul său au reclamat-o. S-a reprezentat singură în instanţă, după ce a citit zeci de legi şi de acte normative, iar în final a câştigat.

Drept urmare, şi azi creşte doi câini: pe Lady, o căţeluşă de 17 ani, şi pe Roşcatu', un patruped ajuns la 12 ani. Pe amândoi i-a luat de la adăpostul câinilor abandonaţi. "Dacă nu iubeşti animalele, înseamnă că eşti un om rău", concluzionează femeia, convinsă că toate problemele animalelor s-ar rezolva dacă oamenii ar avea mai mult respect faţă de ele. Atunci, nici ea n-ar mai trebui să fie salvatoarea necuvântătoarelor...