- Zece parlamentari din cinci partide au inițiat un proiect de lege care ar extinde considerabil activitățile rezervate avocaților, obligând firmele să recurgă la serviciile acestora pentru întocmirea unor documente și contracte, la fel și cuplurile cu copii minori aflate în divorț.
- Organizațiile patronale acuză instituirea unui monopol și costuri suplimentare de sute de milioane de euro anual, în timp ce Uniunea Națională a Barourilor din România susține că măsurile ar proteja cetățenii, iar estimările legate de costuri ar fi exagerate de critici.
Front comun
Într-un Parlament în care partidele se înțeleg cu greu, zece aleși din cinci formațiuni politice au găsit un numitor comun: extinderea atribuțiilor avocaților. Înregistrată la Senat pe 14 octombrie sub indicativul B563/2026, propunerea legislativă este semnată de trei senatori PSD, câte doi din PNL și AUR, o senatoare USR, precum și una din PACE, plus o deputată PSD. USR a anunțat între timp că nu va susține proiectul.
Printre inițiatori se numără senatorul PNL Daniel Fenechiu, vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR). Potrivit organizației, proiectul transpune inclusiv propuneri elaborate de un grup de lucru al Uniunii și rezoluții ale Congresului Avocaților din 2026.
Inițiatorii propun modificarea Legii nr. 51/1995 privind profesia de avocat, dar și a Codului civil, astfel încât o serie de activități desfășurate în prezent și de alte categorii profesionale să fie rezervate avocaților. Autorii au solicitat dezbaterea proiectului în procedură de urgență.
Una dintre cele mai controversate prevederi vizează redactarea actelor juridice, proiectul stabilind că, atunci când legea impune forma scrisă sub semnătură privată pentru validitatea sau dovedirea unui contract, documentul trebuie întocmit obligatoriu de un avocat, dacă nu există o excepție legală. Aceeași regulă s-ar aplica și modificării contractelor, atunci când legea cere forma scrisă pentru modificarea respectivă.
În plus, proiectul introduce explicit printre activitățile avocaților redactarea și depunerea documentelor privind înființarea, modificarea și încetarea existenței persoanelor juridice. Astfel, firmele ar putea ajunge să plătească avocați pentru operațiuni pe care în prezent le realizează singure sau prin intermediul unor contabili, consultanți ori firme specializate.
Pentru „creșterea siguranței juridice”
În expunerea de motive, inițiatorii susțin că modificările urmăresc modernizarea profesiei de avocat și creșterea siguranței juridice a cetățenilor și companiilor.
Potrivit documentului, implicarea unor profesioniști calificați în redactarea actelor ar preveni încheierea unor contracte defectuoase, ar reduce riscul litigiilor și ar permite beneficiarilor să identifice mai ușor persoana responsabilă pentru serviciul juridic prestat.
Un alt argument privește dezvoltarea serviciilor online și a AI. Proiectul delimitează informațiile juridice generale, care ar putea fi furnizate în continuare liber, de consultanța juridică personalizată, ce presupune aplicarea legii la o situație concretă.
În cazul unor platforme care ar presta fără drept asemenea servicii, UNBR ar putea cere instanțelor încetarea activităților desfășurate cu încălcarea legii, printr-o procedură urgentă, în care primul termen de judecată ar trebui stabilit în cel mult 5 zile.
În plus, avocații ar dobândi atribuții extinse în recuperarea creanțelor, arbitraj, mediere, administrarea unor plăți și păstrarea documentelor, ar putea desfășura activități de mediere fără formalitățile de autorizare aplicabile mediatorilor și fără supravegherea profesională a Consiliului de Mediere.
Totodată, proiectul introduce asistența juridică obligatorie în procedurile de divorț în care există copii minori, indiferent de modalitatea aleasă de soți pentru desfacerea căsătoriei.
Patronatele: „O taxă mascată”
Inițiativa a provocat reacții vehemente din partea mediului de afaceri. Romanian Business Leaders (RBL) a cerut Senatului respingerea proiectului în forma actuală, acuzând că ar impune cheltuieli nejustificate întreprinderilor, în special celor mici și mijlocii.
Organizația estimează costuri suplimentare de peste 100 de milioane de euro anual numai pentru actele firmelor și contractele comerciale uzuale, iar dacă obligațiile ar fi interpretate extensiv, inclusiv în cazul contractelor de muncă și al actelor adiționale, cheltuielile ar putea ajunge la aproape 800 de milioane de euro pe an.
Calculele RBL au ca punct de plecare datele Registrului Comerțului și ale Ministerului Muncii, precum și un onorariu de referință de 710 lei pentru redactarea unui contract, prevăzut în ghidul UNBR.
Președintele RBL, Sergiu Neguț, a caracterizat inițiativa drept „o taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat”, reclamând faptul că firmele ar fi obligate să plătească pentru servicii de care până acum nu aveau nevoie.
La rândul său, Consiliul Național al IMM-urilor a solicitat respingerea proiectului, susținând că acesta creează obligații suplimentare în beneficiul avocaților și împovărează întreprinzătorii.
Într-un comunicat, UNBR a respins interpretarea potrivit căreia proiectul ar obliga firmele să apeleze la avocați pentru orice contract, ci doar pentru cele pentru care legea cere forma scrisă sub semnătură privată, pentru validitate sau dovadă, cu respectarea excepțiilor legale, contestând totodată estimările privind costurile făcute de RBL și afirmând că erorile juridice, litigiile și contractele necorespunzătoare pot produce pierderi mult mai mari.
Deocamdată, proiectul se află la începutul procedurii parlamentare, fiind transmis spre avizare Consiliului Economic și Social și Consiliului Fiscal. Pentru a deveni lege, inițiativa trebuie adoptată prin vot de parlamentari, promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial.