Békési Csaba, directorul executiv al AJOFM: "La stat se câştigă mai bine ca în privat"

Aflat la cârma unei instituţii cu care nimeni nu vrea să aibă de-a face, directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, Békési Csaba, membru PSD, vrea să fie un exemplu al politicii pe care o promovează, de "ocupare calitativă a forţei de muncă". Altfel spus, să demonstreze că este omul potrivit la locul potrivit, regulă despre care spune că ar trebui respectată la fiecare angajare. În practică, însă, dezideratul e mai greu de atins, dat fiind că meseriaşii căutaţi au plecat de mult în străinătate, iar patroni dispuşi să dea salarii mari nu prea se găsesc.

La 34 de ani, Békési are în spate mai multe locuri de muncă. Absolvent de Ştiinţe Economice şi Ştiinţe Socio-Umane, ambele la Oradea, a fost culegător de date pe teren la Direcţia de Statistică, apoi a lucrat pentru o firmă de comerţ, şi-a înfiinţat firmă de sondare a opiniei publice, pentru ca în 2006 să revină la Statistică în calitate de director adjunct. Consideră însă că cel mai bine i se potriveşte funcţia de acum de la AJOFM Bihor, instituţie pe care vrea s-o transforme în cel mai important actor de pe piaţa muncii. Piaţă la care, spune el, cu toţii trebuie să fim mereu atenţi, pentru a ne găsi cel mai bun loc.

Şomeri în cifre

- Câţi şomeri are înregistraţi Bihorul în prezent? Câţi primesc indemnizaţii?

- În luna iunie, Bihorul a avut 9.131 şomeri, din care cei mai mulţi sunt din categoriile de vârstă 30-40 de ani. Aproximativ jumătate sunt indemnizaţi, iar cuantumul indemnizaţiilor plătite anul acesta până la sfârşitul lunii iunie este de 10,9 milioane lei.

- Care sunt metodele prin care încercaţi să le găsiţi un loc de muncă şomerilor?

- Profilul şomerului îl suprapunem peste locurile de muncă comunicate Agenţiei. Dacă piaţa ne semnalează că nu există cerere în calificarea lui, îi oferim o soluţie de reconversie profesională, bazată pe rezultatele testelor psihoprofesionale pe care le aplicăm. Pe cei necalificaţi îi îndrumăm spre cursuri. De asemenea, organizăm şi burse ale locurilor de muncă prin care ne propunem să asigurăm personal potrivit, nu neapărat calificat, pentru locuri de muncă potrivite. Dar nu poţi să oferi locuri de muncă pentru toată lumea şi nu toţi vor să lucreze. Iar noi nu ne adresăm doar şomerilor, ci tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Piaţa muncii este foarte mobilă şi trebuie să scăpăm de concepţia că ne pensionăm din locul în care ne-am angajat. A doua zi după ce v-aţi angajat trebuie să vă căutaţi un post mai bun.

- Oferiţi şi servicii de consiliere? De exemplu, să-i învăţaţi să scrie un CV ori cum să se prezinte la un interviu...

- Da, îi asistăm să-şi facă un CV şi într-o limbă străină. Facem şi consiliere în activitatea de începere a unei activităţi pe cont propriu. În colaborare cu Registrul Comerţului, îi învăţăm cum să îşi înfiinţeze o societate, ce formulare se cer, unde se depun...

- Ce şanse are un şomer trecut de 50 de ani să se mai angajeze?

- Are, dacă este calificat şi dacă îşi doreşte într-adevăr să lucreze. Pe aceşti oameni îi aşteptăm la noi, căci sunt soluţia la multe calificări unde nu mai găsim meseriaşi.

- Cât de pregătiţi sunt absolvenţii de liceu şi de facultate să intre pe piaţa muncii?

- Bine pregătiţi teoretic, prea puţin pregătiţi practic. În plus, eu le spun mereu tinerilor că nu trebuie să îşi căute un loc de muncă doar în acel domeniu în care au finalizat studiile de bază. Locuri de muncă sunt şi vor fi pentru tinerii care pun accent pe practică.

Pretenţii de şomeri

- Care sunt cele mai căutate meserii în Oradea şi în Bihor? Avem personal calificat în aceste domenii?

- Meseriile căutate sunt şi cele "pe cale de dispariţie", pentru care angajatorii nu găsesc personal: asfaltator, fierar betonist, frezor, strungar. De exemplu, nu avem nici un asfaltator în baza de date. Se caută şi bucătari, patiseri, unde mai avem calificaţi.

- Cum se poate rezolva criza meseriaşilor?

- Pe termen scurt, prin formare profesională. Aici este rolul nostru, pentru că şcoala şi universitatea nu poate răspunde prompt la o cerere de formare, dar noi putem forma profesional oameni în aceste meserii.

- Sunt interesaţi şomerii de cursurile de calificare? Câţi dintre ei iau drumul străinătăţii după absolvire?

- Anual formăm peste 800 de oameni. Este greu să convingi oamenii că au nevoie de aceste cursuri, dar este şansa lor de a se angaja. Cursurile cu cerere mare sunt agent de pază, contabil, inspector resurse umane. Aceştia nu pleacă în străinătate, în schimb meseriaşii care ne lipsesc sunt afară!

- Ce anume cer angajatorii bihoreni de la muncitori?

- Un întreprinzător care nu îşi dă seama că cel mai important factor de producţie este capitalul uman se aşteaptă ca angajatul să lucreze ieftin, bine şi mult. Sunt şi angajatori moderni, care vor loialitate, punctualitate, persoane cu idei, iar ei trebuie să ştie că acest lucru presupune şi o recompensă salarială direct proporţională cu productivitatea angajatului. Dacă un om bun nu este motivat financiar, nu o să reziste prea mult timp.

- Cât de dornici sunt şomerii să se angajeze? Şi ce pretenţii au de la viitorul loc de muncă?

- O parte sunt beneficiarii venitului minim garantat, foşti însoţitori ai unor persoane cu handicap, persoane casnice sau cei care au o formă de venit ilicit. Aceştia nu sunt în căutarea unui loc de muncă. Cei pe care îi vezi şi seara în faţa instituţiei, care se uită la avizier şi notează ofertele sunt cei care vor să se angajeze. Pentru ei, cel mai important este nivelul de salarizare, dar de multe ori renunţă la 50 de lei pentru un program de lucru mai convenabil.

Să selectăm angajatorii!

- Este adevărată percepţia că tinerii se feresc de muncă?

- Nu. Este însă o problemă: spun că pentru 1.000 de lei nu se dau jos din pat. Sunt de acord că este un salariu mic, dar şi eu la 19 ani am lucrat pentru 125 de lei. Trebuie să începi de undeva. Ei nu înţeleg, pentru că societatea i-a bombardat cu imagini cu locuri exotice, automobile de lux, care n-au însă nicio legătură cu realitatea omului obişnuit. Aşa că tinerii nu acceptă să lucreze pentru 1.000 de lei, pentru că din salariu nu pot să-şi cumpere decapotabilă.

- Se spune des că în Parcul Industrial sunt multe locuri de muncă, dar prost plătite. E adevărat sau fals? 

- Nu doar în Parc, ci la nivelul Bihorului există un grad al salarizării de multe ori minim. Administraţia locală trebuie să analizeze cui se adresează când face un parc industrial: angajatorilor care vin cu plusvaloare sau tuturor? Trebuie să avem capacitatea să selectăm angajatorii şi să promovăm o salarizare corectă.

- Este nevoie de parcuri industriale în judeţ?

- Da. În mediul rural găsim o calificare inferioară, aşa că acolo trebuie să facem parcuri industriale cu o valoare mai scăzută. Astfel putem popula mediul urban cu societăţi cu valoare adăugată, care vor creşte şi nivelul de salarizare.

- Aceasta e singura explicaţie că Bihorul e printre judeţele cu cele mai mici salarii medii?

- Da. Vina este a noastră, pentru că nu facem o selecţie a angajatorilor de valoare. Ne limităm să vină şi să investească la noi, dar trebuie să vedem şi sustenabilitatea investiţiilor. Vin să exploateze forţa de muncă sau vin să se dezvolte împreună cu forţa de muncă? Sigur, selecţia angajatorilor ar creşte nivelul de şomaj, dar nu văd de ce asta ar fi o problemă.

- Ce şanse să se angajeze aproape de casă au locuitorii din mediul rural?

- Aici avem două probleme. Foarte multe comune sunt izolate din cauza rutelor de transport cu autobuzele. În plus, la multe persoane active nu ajunge informaţia privind locurile de muncă.

- Care este relaţia AJOFM cu angajatorii bihoreni? Ce vă spun investitorii?

- Avem o relaţie corectă, cu toate că avem şi activitatea de sancţionare. Ce îmi spun ei este că nu-şi găsesc oameni: "Unde sunt cei care vor să lucreze?".

- Aţi ajuns şef într-o instituţie publică după ce mulţi ani aţi lucrat în mediul privat. Se lucrează la stat la fel de mult ca la privat? Unde se plăteşte mai bine?

- Eu lucrez mai mult decât am lucrat în privat şi sunt şi colegi pe care îi las acolo după ora 18. Dar aş vrea ca toţi colegii mei să ocupe activ cele 8 ore de muncă. La ora actuală, se plăteşte mai bine la stat. În instituţia pe care o conduc, salariul mediu este satisfăcător, pe la 2.000 de lei.

Ilie Bolojan, primarul Oradiei - perseverent

Ioan Mang, preşedintele PSD Bihor - lider consensual

Doru Drăghici, fost director AJOFM Bihor - bun administrator

Rovana Plumb, ministrul Muncii - foarte ambiţioasă, foarte bine pregătită

Delia Ungur, manager Eurobusiness Parc - are un rol important în piaţa de muncă locală