În fiecare zi, în România 6.000 de tone de alimente ajung la gunoi. În acelaşi timp, aproape jumătate din copiii ţării se culcă flămânzi, deoarece n-au de unde să primească o masă caldă.

Gabriela Vereş vrea să rezolve această ecuaţie inechitabilă şi, de câţiva ani de zile, convinge magazinele mari şi producătorii să doneze alimentele pe care nu le pot vinde. Din primăvara acestui an, a lansat Banca pentru Alimente Oradea, care distribuie alimentele donate celor care au reală nevoie de ele. Un proiect de dragul căruia clujeanca s-a şi mutat în oraşul de pe Crişul Repede.

Bani la gunoi

În 2016, când a revenit acasă după câţiva ani petrecuţi în străinătate, Gabriela Vereş, specialistă în managementul afacerilor şi proiecte europene, îşi dorea să se implice în viaţa comunităţii. A aflat că la Junior Chamber International (JCI) Cluj, o reţea de tineri entuziaşti, problema risipei alimentare era tratată serios, aşa că a decis să intre în echipă. "Crescută la ţară, am de mică spiritul ecologist şi anti-risipă dar, la fel ca şi colegii mei, ne doream să facem mai mult decât educaţie", spune Gabi.

Românii nici nu conştientizează cât de multă mâncare aruncă la gunoi şi câţi bani pierd din cauza asta. "Cumpărăm multe produse alimentare, furaţi de reclame, şi le aruncăm uşor la gunoi, fără să ne dăm seama câte resurse şi energii se consumă pentru producerea lor, iar apoi pentru gestionarea deşeurilor. Străinii ştiu de mult lecţia, dovadă că un român cheltuie 40% din bugetul lunar pe alimente, iar un neamţ 11%", zice ea.

Banca de hrană

După nenumărate discuţii cu specialişti din ţară, dar şi din Parlamentul European, despre modalităţi pentru combaterea risipei alimentare, Gabi l-a cunoscut în 2017 pe Gabriel Sescu, asistent social la Caritas Bucureşti, care a fondat în Capitală prima Bancă pentru Alimente din ţară, o asociaţie care preia de la magazine sau producători alimentele pe cale să expire şi le distribuie ONG-urilor care îi cunosc pe sărmanii care s-ar bucura de ele.  

Nou pentru români, conceptul e de mult timp aplicat în străinătate. "A apărut în 1976 în SUA, iar în Europa în 1984, la Paris", spune clujeanca.

Convinşi că este cea mai bună soluţie atât pentru a combate risipa, cât şi pentru a sătura nevoiaşii, în 2018 Gabi şi colegii din JCI au fondat o bancă similară în Cluj, bine-primită de toate marile magazine. În loc să dea bani pentru distrugerea alimentelor pe cale să expire, comercianţii preferă să le doneze acestor bănci, care apoi se ocupă de distribuirea lor. Condiţia este ca alimentele să mai aibă o valabilitate de cel puţin 5 zile, astfel încât "bancherii" să apuce să le distribuie înainte de a expira.

Banca pentru alimente Oradea

Pe mâini bune

Florin Deblea, voluntarVăzând că banca din Cluj are succes, Gabi a decis să fondeze una şi la Oradea. A găsit un voluntar bihorean, pe Florin Deblea (foto), care şi-a oferit sprijinul la transportul alimentelor spre judeţul nostru, iar din luna martie a început să aducă alimente pentru sărmanii de aici. "Cu sprijin de la Lidl, am cumpărat o camionetă cu frig, iar primul transport l-am adus în Bihor pe 10 martie, 6 tone de lapte de la Albalact", spune Gabi.

De fiecare dată când un magazin sau un producător îi anunţă că are produse de donat, Gabriela şi Florin aduc alimentele la depozitul amenajat în curtea unei firme din Bihor şi cheamă acolo reprezentanţii ONG-urilor partenere. "Toate au programe sociale, adică beneficiari din categorii defavorizate: cămine de bătrâni, persoane cu handicap, copii din familii monoparentale sau cu venituri reduse, victime ale traficului de persoane", explică voluntara.

Fiecare organizaţie primeşte produse în funcţie de numărul beneficiarilor. "Este înălţător să-i vezi cum se bucură pentru orice conservă de ciuperci sau cutie cu iaurt. Mulţi îmi spun: lăsaţi, nu mai puneţi, să ajungă şi altora", povesteşte clujeanca.

Banca pentru alimente Oradea

În căutare de sponsori

Banca orădeană este una regională şi până acum a intermediat 320 tone de produse către peste 15.000 persoane, din care 5.000 din Bihor, iar restul din judeţele vecine. Vinerea trecută, banca a primit pentru întâia oară şi produse din carne, deoarece un producător local a donat o cantitate mare de mezeluri. "Uneori avem un TIR cu dulciuri, alteori fructe. Dar pentru beneficiarii noştri orice ajutor este binevenit", spune Gabi.

De dragul proiectului, clujeanca s-a şi mutat la Oradea în această toamnă. "Nu mai puteam să coordonez activitatea de la distanţă. În plus, oraşul este foarte frumos". Are de gând să rămână aici cel puţin un an, cu speranţa că va atrage în continuare nu doar sponsori locali, ci şi voluntari dornici să combată risipa şi foamea...