- Bihorul este umplut de balastiere care, sub pretextul amenajării unor iazuri piscicole, lasă în urmă cratere ca după bombardamente
- Campion regional cu 161 de iazuri autorizate în ultimul deceniu, județul a devenit un paradis al excavatoarelor care răscolesc pământurile după nisip și pietriș, adesea depășind limitele aprobate în acte, motiv pentru care Garda de Mediu a împărțit amenzi de peste 100.000 de euro și a făcut sesizări penale
Pe hârtie, Bihorul e plin de iazuri piscicole: din 2015 încoace, au fost autorizate 161 asemenea amenajări, mult peste numărul din județele vecine. Explicația nu ține însă de pasiunea pentru pescuit.
În numeroase cazuri, proiectele de iazuri sunt folosite pentru exploatarea nisipului și pietrișului, valorificate apoi în construcții, în timp ce amenajările promise rămân neterminate. În urma excavărilor, terenurile ajung să fie împânzite de gropi uriașe, unele umplute natural cu apă, dar fără amenajările prevăzute în proiecte.
Fenomenul a intrat recent în vizorul Gărzii de Mediu Bihor. Într-o singură săptămână, comisarii au verificat 16 exploatări și au constatat nereguli la toate, aplicând amenzi în valoare totală de 665.000 lei și formulând trei sesizări penale.
„Raiul iazurilor piscicole”
La începutul acestui an, Ministerul Mediului a făcut publică o primă analiză a fenomenului care a lăsat țara plină de gropi uriașe, după exploatarea pietrișului și a nisipului din subsol. Datele arată că în ultimul deceniu la nivel național au fost emise peste 1.200 avize de amenajare a unor iazuri piscicole, dar mai puțin de 10% dintre ele au avut această finalitate.
„Pe hârtie, România e raiul iazurilor piscicole. În realitate e plină de cratere abandonate. (...) România nu a avut un boom piscicol, ci o practică prin care avizele pentru iazuri au fost utilizate pentru exploatări de agregate pe termen lung, exploatări care apoi, de prea multe ori, au fost abandonate, cu costuri mari pentru comunitățile locale”, declara ministra Diana Buzoianu (foto).
Fenomenul nu a ocolit Bihorul, ba din contră: județul este campion regional, cu 161 iazuri piscicole autorizate din 2015 până acum. Din acest total, 110 încă au autorizațiile de amenajare în vigoare, față de numai 67 în Cluj, 58 în Arad, 37 în Satu Mare și 31 în Sălaj. Nimeni nu știe câte din cele 161 de iazuri autorizate au devenit realitate, dar estimările cunoscătorilor sunt că nu sunt mai mult de 10!
Băltoace sau cratere
Promisiunea de iazuri piscicole a devenit un clișeu al firmelor de exploatare a pietrișului și nisipului care, conform legii, după ce termină de extras agregatele pentru care au primit autorizație, ar trebui să readucă terenurile în circuitul agricol.
Umplerea cu pământ a hârtoapelor presupune costuri, iar pentru a fenta aceste cheltuieli, firmele cer autorizații pentru amenajarea de iazuri piscicole, activitate care este o ramură a agriculturii. După ce obțin avizele, plătesc o redevență minieră și valorifică agregatele, iar apoi abandonează amenajarea și lucrările de refacere. Scopul real a fost de la bun început să exploateze pietriș și nisip, pe care le vând firmelor de construcții, nicidecum crearea unor infrastructuri pentru pescari.
De aceea, în urma excavațiilor rămân de fapt niște băltoace fără pește și fără amenajări specifice sau uneori doar simple gropi, explicația fiind în pânza freatică. Dacă lucrările de exploatare au mers mai adânc decât nivelul hidrostatic, groapa se umple natural cu apă din subteran, spre nemulțumirea localnicilor, care se trezesc cu fântâni secate fiindcă apa din subteran se adună în balastiere. Dacă săpăturile nu ating pânza freatică - de altfel tot mai coborâtă în multe zone, din pricina secetei - balastierele lasă în urmă doar cratere.
În ultimii ani, activitatea balastierelor în Bihor s-a intensificat pentru că și cererea a fost pe măsură, inclusiv pentru mari proiecte de infrastructură precum autostrada, electrificarea liniei CFR ori construcția de drumuri și pasaje.
BALTĂ LÂNGĂ BALTĂ. Așa arată exploatările de pietriș și nisip din Ineu (foto sus) și Țețchea (foto jos): pentru că excavațiile au coborât sub pânza freatică, apa a umplut gropile, iar în urma excavațiilor au rămas niște băltoace. Nici vorbă de iazurile piscicole promise...
Amenzi și plângeri penale
În luna septembrie, Garda de Mediu Bihor a început o serie de controale la firmele care excavează agregate minerale. Într-o singură săptămână a verificat 16 balastiere, toate cu autorizații pentru iazuri piscicole, dar fără niciun lac amenajat pentru pescuit.
Peste tot s-au găsit probleme. Potrivit comisarului șef Sever Șerbănescu (foto), cel mai adesea comisarii au depistat exploatări ieșite din perimetrele aprobate, dar și balastiere fără nicio autorizație. „Am făcut trei sesizări penale și am dat amenzi în cuantum de 665.000 lei”, a declarat șeful Gărzii de Mediu Bihor, referindu-se la balastiere clandestine.
O parte a verificărilor s-a concentrat în zona comunelor Ineu și Săcădat, ambele cu un subsol bogat în piatră și nisip. La marginea satelor au fost excavate zeci de hectare, unele lucrări fiind încă în desfășurare. Totuși, niciun lac de pescuit nu a fost amenajat recent. În schimb, comisarii de mediu au găsit gropoaie adânci și de 5 metri, întinse pe câte 1-2 hectare, pe fundul cărora cresc buruieni.
Printre firmele verificate se numără Lemoni Com, deținută de un fost candidat PSD la Primăria Tileagd, Pavel Ficuț, care are dreptul să excaveze o suprafață de 5 hectare la limita dintre Ineu și Săcădat. Potrivit surselor BIHOREANULUI, firma a exploatat 1,5 hectare din acest perimetru, dar și alte 2 hectare în afara lui. „Sunt terenurile mele, am cerut aviz pentru exploatare, dar la momentul controlului încă nu-l aveam. N-am contestat amenda, pentru că am înțeles, trebuie bani la bugetul de stat”, declară Ficuț.
O altă societate, Zaha Construct Concept, administrată de unul dintre fiii lui Ficuț, care are și ea o autorizație pe teritoriul comunei Ineu, e bănuită de asemenea că a exploatat pe lângă terenul pentru care deține autorizația.
BALAST PENTRU CFR. Modernizarea și electrificarea liniei CFR Cluj-Episcopia Bihor presupune și un consum uriaș de piatră spartă și alte agregate, necesare la terasamente și fundații. La fel ca alte șantiere de amploare din Bihor, și acesta alimentează „nebunia” balastierelor care strică viața localnicilor
„Exces de zel”
Mai sus pe Crișul Repede, la Țețchea, probleme similare: comisarii de mediu au găsit o balastieră clandestină și depășiri ale perimetrelor la balastierele firmelor Beton Construct și Abal Sort. „Nu noi am excavat, nu știu cine”, pretinde patronul Abal Sort, Vasile Cuc.
Radu Ile, proprietarul Beton Construct, susține că nu e atât de vinovat pe cum pare. „E adevărat că am depășit perimetrul, dar cu 3.000 de metri pătrați la un teren de 5 hectare. Mi se pare un exces de zel al instituțiilor să-mi facă controale în cascadă și denunț penal”, zice Ile.
În săptămâna în care comisarii de mediu l-au amendat cu 100.000 lei, afaceristul a fost vizitat și de inspectorii Administrației Bazinale de Apă Crișuri, care l-au sancționat și ei cu 80.000 lei. „Noi facem frecvent controale la balastiere, nu este nimic țintit”, zice directorul ABA, Pásztor Sándor (foto).
Anul acesta, ABA a verificat 122 de balastiere din toate cele șase județe unde are competență (Bihor, Arad, Hunedoara, Cluj, Sălaj și Satu Mare) și a dat 10 amenzi în cuantum total de 795.000 lei. De asemenea, în urma a trei controale, dintre care două în Bihor și unul în Arad, în care au depistat exploatări mai mari decât impun autorizațiile, inspectorii au făcut la rândul lor plângeri penale.
Lege mai dură
Pe lângă amenzi și plângeri la parchete, provocarea cea mare pentru autorități e să determine firmele care au excavat să amenajeze cu adevărat iazurile sau să umple gropile rămase, așa încât terenurile să redevină agricole. În prezent, legislația nu prevede un termen pentru amenajarea lacurilor, astfel că ele nu pot fi constrânse pentru că nu și-au îndeplinit obligațiile. Comisarii de mediu caută soluții prin care să-i determine pe patroni măcar să readucă terenurile la starea inițială.
Totuși, legea s-ar putea schimba în defavoarea excavatorilor. Recent, Senatul a votat o modificare la Legea apelor și la Legea minelor, inițiată de un grup de senatori din mai multe partide, inclusiv de ministra Mediului și de premierul interimar Ilie Bolojan, pentru „instituirea unui cadru normativ riguros pentru combaterea exploatațiilor ilegale de agregate minerale mascate sub pretextul amenajării de iazuri piscicole”.
Proiectul prevede înlocuirea avizelor fără termen clar cu perioade limitate, obligații clare de finalizare și amenzi majorate. Concret, pentru exploatările pentru iazuri, termenul ar urma să fie de 2 ani și poate fi prelungit încă 2 ani. Firmele care nu se vor conforma vor risca amenzi de până la 500.000 lei, iar pentru exploatările ilegale proiectul prevede și confiscarea utilajelor. Totodată, cei prinși că încalcă legea ar putea primi interdicția de a obține noi avize timp de 5 ani. În plus, toate perimetrele de excavare vor trebui supravegheate video, iar imaginile păstrate minimum 6 luni.
Proiectul a trecut de Senat și urmează să fie dezbătut de Camera Deputaților, care are ultimul cuvânt. Până când noile reguli vor intra în vigoare, însă, excavatoarele pot continua să sape, iar iazurile promise rămân doar pe hârtie...
RADARUL BALASTIERELOR
Hartă publică pentru verificat balastiere
Ministerul Mediului a lansat în martie 2026 platforma Inspectorul Balastierelor, o hartă digitală, publică, în care pot fi verificate exploatările de agregate minerale autorizate din toată țara. Platforma cuprinde 6.216 perimetre autorizate în ultimii cinci ani, dintre care, la momentul lansării, 1.849 erau active.
Pentru fiecare perimetru pot fi verificate amplasamentul, operatorul economic, valabilitatea autorizației și limitele zonei autorizate, fiind vizibile atât exploatările active, cât și cele cu avizele expirate. Prin funcția de geo-localizare, situația din teren poate fi comparată cu perimetrul trecut în actele oficiale, astfel încât cetățenii și autoritățile să identifice mai ușor exploatările în afara limitelor aprobate.
Ministerul a anunțat că platforma e doar prima etapă a unui sistem mai amplu, Radarul Balastierelor, care ar urma să permită și urmărirea trasabilității agregatelor extrase. Deocamdată, aceste informații nu sunt disponibile.