În ultimii ani tot mai mulţi tineri au început să-şi lase barba să crească, generând o modă de impact global care a atins şi România. Vedem pe stradă bărbaţi cu barbă stufoasă, spre deosebire de acum cinci ani, când moda încă nu prinsese amploare. În acest articol vom încerca să vedem ce stă la baza psihologiei acestui fenomen şi de ce bărbaţii decid să-şi lase barbă în încercarea de a atrage mai multe partenere.

Darwin spunea că evoluţia are loc nu doar la un nivel general, ci şi intra-specie. Masculii dintr-o specie vor dezvolta propriile lor mecanisme evolutive care urmează un ciclu repetitiv pe parcursul vieţii. În comunităţile de primate există semne distinctive care semnalizează femelelor că un mascul este gata de împerechere şi că ar fi o opţiune mai bună în detrimentul altuia: culoarea obrajilor, dimensiunea ochilor, tonalitatea sunetelor şi... părul facial.

La fel - în cazul oamenilor - podoaba facială se dezvoltă la bărbaţi între 18 şi 24 de ani, o perioadă de intensă activitate sexuală.

Un cercetător anonim a realizat acum câteva decenii un experiment interesant. A petrecut izolat pe o insulă câteva săptămâni ca să studieze efectele singurătăţii asupra comportamentului uman. Un lucru curios pe care l-a observat a fost că în perioada petrecută pe insulă părul facial a crescut extrem de greu, dar că odată debarcat înapoi pe continent şi-a reluat viteza de creştere.

Astfel - curios fiind - cercetătorul a căutat să afle de ce părul facial şi-a încetinit creşterea în condiţii de izolare. În fiecare zi şi-a ras barba cu aparatul de ras şi a cântărit cantitatea de fire de păr rezultată. Şi a ajuns la nişte concluzii surprinzătoare: în perioadele de inactivitate sexuală, părul facial creşte mai încet; în perioadele premergătoare activităţii sexuale acesta tinde să crească mai rapid. Prin urmare, în timpul petrecut pe insulă, privat de contact sexual, cercetătorul nu a trebuit să se bărbierească atât de des.

Barba nu este doar un indicator al predispoziţiei spre context sexual, dar şi o modalitate de a afişa dominanţă socială şi agresivitate. Barba denotă maturitate, iar maturitatea denotă experienţă.

Dar nu în toate societăţile părul facial este perceput ca un indicator al virilităţii. Experimente făcute în Noua Zeelandă şi Samoa au relevat că femeile din acele societăţi, chit că atribuiau un statut social mai înalt bărboşilor, găseau oamenii fără barbă ca fiind mai atrăgători.

Un alt experiment a arătat că părul facial este pentru femei un indicator al relaţiei de lungă durată, dar nu şi al celei de scurtă durată. Altfel spus, s-ar putea ca o fată să te găsească atrăgător dacă porţi barbă, dar cel mai probabil va căuta o relaţie stabilă şi nu o aventură de o noapte.

Părul facial începe să-şi piardă din pigmenţi în jurul vârstei de 40 de ani (ceea ce duce la apariţia firelor albe de păr), continuă să crească accelerat până pe la 45 de ani, după care creşterea intră încet în declin. De luat aici în considerare sunt şi factorii genetici specifici populaţiilor din anumite zone ale globului. În cazul asiaticilor - de pildă - părul facial se dezvoltă într-un ritm extrem de lent. Ca notă adiacentă, chinezii chelesc mai rar şi mai târziu decât caucazienii.

Studii recente au dezvăluit că barba în cazul bărbaţilor are mai mult efect ca factor de semnalizare a dominanţei sociale decât ca modalitate de atragere a unei partenere. Drept dovadă stă faptul că trendul "lumbersexualului" a scăzut din amploare şi tinerii din România au început să se bărbierească mai des.