• Scandal de proporții în Vârtop, după ce o primărie din Bihor a descoperit că este co-proprietară pe cea mai veche pârtie din stațiune, până acum considerată pe teritoriul județului Alba!
  • Cadastrarea comunei Câmpani a scos la iveală că două hectare de la baza pârtiei Vârtop I sunt în proprietatea sa, motiv pentru care Primăria cere evacuarea firmei TodeaTurism Co SRL, care s-a înstăpânit aici în 1991, amenajând un domeniu schiabil pentru care plătește taxe doar comunei Arieșeni, și acelea derizorii.

Cea mai cunoscută pârtie de schi din Munții Apuseni funcționează, de peste 30 de ani, în clandestinitate! Este acuzația lansată de primarul din Câmpani, Giani Bura, care a descoperit, după cadastrarea comunei, că terenurile de la baza pârtiei sunt în proprietatea comunei bihorene, și nu a celei din Arieșeni, care îi eliberase în mod abuziv autorizațiile. Într-o zonă în care Alba și Bihor și-au disputat adesea limitele...

După ce a întabulat comuna Câmpani pe terenuri, demonstrându-i astfel dreptul de proprietate, Bura cere acum evacuarea firmei TodeaTurism Co SRL, care a construit pârtia în urmă cu 35 de ani și de atunci o administrează, plătind taxe, de altfel foarte mici, doar Primăriei Arieșeni. BIHOREANUL vă dezvăluie un scandal care poate să schimbe radical zona.

Limite incerte 

Aflată la limita dintre județele Bihor și Alba, stațiunea Vârtop pare definiția haosului. Construcțiile ridicate fără respectarea niciunei reguli de urbanism și fără nicio constrângere estetică sunt, însă, doar cireașa de pe tort. În realitate, tortul însuși este discutabil!

Vârtopul a avut întotdeauna limite administrative neclare, căci în zonă dețin terenuri atât comuna Arieșeni, din Alba, cât și orașul Nucet, din Bihor. Dezvoltarea stațiunii a demarat în anii ’90, dar fără cadastrări clare ale terenurilor, ci în baza unor documente vechi de proprietate, când măsurătorile nu erau la fel de exacte. Drept urmare, multe limite de proprietăți s-au trasat arbitrar. În prezent, din punct de vedere administrativ, satul este un cartier al orașului Nucet, dar pe teritoriul său dețin terenuri și alte unități administrativ-teritoriale.

Creșterea stațiunii a fost impulsionată de pârtia de schi construită aici la începutul anilor ’90 (foto). Aflată aproape de șosea, pe partea dreaptă a DN 75 pe direcția Nucet-Arieșeni, Vârtop I a fost amenajată de firma TodeaTurism Co SRL, patronată de timișoreanul Vladimir Todea, originar din Gârda de Sus, comună aflată dincolo de Arieșeni.

Administrare, nu proprietate

Istoria pârtiei începe în toamna anului 1990 când, conform documentelor consultate de BIHOREANUL, 2,9 hectare de pădure din zonă au trecut din administrarea Inspectoratului Silvic în cea a Primăriei Arieșeni, fără să se precizeze cine este proprietarul terenului.

Câteva luni mai târziu, pe 29 iunie 1991, TodeaTurism Co a cerut Primăriei Arieșeni să-i autorizeze construirea unei pârtii de schi cu telescaun la Vârtop. Firma a prezentat un aviz de principiu eliberat de Prefectura Alba și un aviz tehnic al investiției, emis în iunie 1991 de Ministerul Comerțului și Turismului, care a aprobat o pârtie de 612 m, cu diferență de nivel de 202 m, și un teleschi cu capacitatea de a transporta 800 schiori într-o oră.

Documentul Ministerului prevedea că „beneficiarul își va rezolva situația juridică a terenului”, înainte ca investiția să fie aprobată. Semn că problema proprietății trebuia rezolvată local...

Doar terenul de sub stâlpi

Pe 2 septembrie 1991, Primăria Arieșeni a eliberat o autorizație de construcție care a dat dreptul firmei TodeaTurism Co să construiască pârtia și teleschiul, în document fiind scris că „terenul este în proprietatea sau folosința cetățeanului Todea Vladimir”, dar fără vreo dovadă.

Haiducia cu care s-a acționat în acele vremuri se vede în faptul că dreptul de folosință avea să fie consfințit abia în 1997, la recepționarea pârtiei, când Primăria Arieșeni și TodeaTurism Co au încheiat un contract de concesiune pentru 420 mp, adică petecele de teren ocupate de infrastructura telescaunului, nu pentru toată pârtia, cum ar fi fost firesc.

Durata contractului? „Pe timpul existenței construcției (investiției)”! Iar prețul de-a dreptul derizoriu: un metru pătrat concesionat costa firma 1.800 lei/an, cât prețul de atunci a două pâini. În total, pentru folosința pârtiei, firma plătea anual cam cât un salariu mediu lunar al acelor vremuri.

CU DOI STĂPÂNI. Lungă de aproape un kilometru, Pârtia Vârtop I este, din punct de vedere administrativ, jumătate pe teritoriul Albei, jumătate în Bihor, dar proprietatea terenurilor este revendicată doar de comuna Arieșeni. Acum, Primăria Câmpani a dovedit că situația este alta: ea deține pământurile de la baza pârtiei, inclusiv pe cele pe care se află echipamentele telescaunului

Omologată în Alba

În 2002, la omologarea pârtiei, TodeaTurism Co a mai obținut o hotărâre favorabilă de la Consiliul Local Arieșeni, care îi dădea, fără să-i ceară nimic la schimb, „dreptul de administrare, exploatare și întreținere a pârtiei de schi Vârtop”, fără să precizeze până când.

În proiectul tehnic pe care firma l-a comandat pentru omologare s-a menționat, totuși, că proprietatea și administrarea terenurilor era neclară: „Deoarece nu este încă stabilită cu certitudine limita dintre județele Alba cu Bihor, respectiv dintre comunele Arieșeni și Câmpani, în calcul a intrat suprafața totală (n.r. - a parcelelor ocupate de infrastructura telescaunului) ce va fi defalcată pe suprafețele celor două comune”. Altfel spus, investitorul știa încă de atunci că nu era clar pe terenul cui a construit și cui trebuie să achite taxe.

Cu toate acestea, pârtia a fost omologată ca aflându-se pe teritoriul comunei Arieșeni. Ulterior, Primăria Nucet și-a construit propria pârtie, Piatra Grăitoare, la mică distanță, pe același versant.

Surpriza din CF

Numai că Vârtop I se dovedește că nu aparține exclusiv comunei Arieșeni. „Am finalizat cadastrarea comunei și am constatat că noi deținem 28 de hectare în Vârtop, inclusiv terenurile de la baza pârtiei”, afirmă primarul PNL din Câmpani, Giani Bura (foto).

Aflat la primul mandat, edilul a comandat măsurători exacte ale pământurilor, ca să facă ordine în zestrea comunei, și așa a depistat că două parcele de la baza pârtiei, una de 7.506 mp și alta de 13.809 mp, sunt de fapt în proprietatea privată a comunei pe care o conduce. „Administrativ, terenurile se află pe teritoriul orașului Nucet, dar proprietatea este a noastră, nu a comunei Arieșeni”, spune Bura.

Una dintre parcele se întinde parțial pe partea de jos a pârtiei, iar cealaltă este platoul de la baza acesteia până la DN 75 pe care se află mai multe construcții, între care cabina de comandă a telescaunului și alte elemente din infrastructura lui, câteva cabane și zeci de barăci ridicate, numai ei știu cu ce avize, dacă au avut vreodată, de feluriți comercianți, care contribuie la aspectul de bâlci.

Dialog refuzat

După ce a finalizat cadastrarea și s-a întabulat ca proprietară a celor două parcele, chestiune care n-a fost contestată de nimeni, comuna Câmpani a început ofensiva. „L-am chemat pe reprezentantul firmei TodeaTurism la o întâlnire, să discutăm despre intrarea lui în legalitate, adică să facem un contract de concesiune, dat fiind că este pe terenul nostru. A refuzat să vină”, zice primarul Giani Bura.

Omul de afaceri l-a sfidat, refuzând până și să ridice recomandata prin care Primăria Câmpani i-a cerut să elibereze cât mai urgent terenul de construcțiile pe care le consideră ilegale pentru că firma „nu deține niciun contract, acord, autorizație sau titlu legal care să confere dreptul de folosință asupra acestui teren”. „Se comportă ca un stăpân al zonei, dar nu este”, spune edilul bihorean.

Bura nu contestă că TodeaTurism Co deține o autorizație emisă de Primăria Arieșeni pe vremuri. „Nu discut cum a fost eliberată și nici nu am eu calitatea să verific. Dar am obligația să apăr interesele comunei, proprietara terenului”, zice Bura.

Val de reclamații

La finele anului trecut, acesta a bombardat o sumedenie de instituții centrale, de la Guvern la diferite ministere, Poliția Română și ANAF, cu sesizări privind situația pe care o descrie „gravă, persistentă și cu potențial major de risc”.

Primarul a arătat că TodeaTurism Co ocupă abuziv pământurile comunei și că firma a obținut „avize și autorizații prin intermediul altei unități administrativ-teritoriale, care nu deține dreptul de proprietate, administrare sau folosință legală a terenului”. Altfel spus, a atenționat inclusiv că Primăria Arieșeni a făcut afaceri cu terenuri care nu-i aparțineau!

Dacă cineva va mai cerceta asta acum e greu de spus, dar edilul bihorean a cerut anularea sau suspendarea actelor administrative nelegale și verificarea exhaustivă a societății comerciale. „Aveam obligația să anunț autoritățile”, se justifică primarul.

Contactat de BIHOREANUL, patronul firmei TodeaTurism Co SRL, Vladimir Todea, a respins categoric acuzațiile formulate de Primăria Câmpani, dar a refuzat să ofere argumente. „Voi vorbi în instanță”, a declarat Todea, anunțând că va deschide un proces împotriva Primăriei Câmpani. Așadar, scandalul abia începe...

„CONTRACT PE GENUNCHI”

TodeaTurism, criticată de ambele primării

Modul în care TodeaTurism Co s-a înstăpânit pe terenul de la pârtie este contestat și de actualul primar din Arieșeni - Alba, Gheorghe Pantea (foto), care admite că situația juridică a pârtiei este „atipică”, moștenită din anii ’90, când autoritățile locale încheiau contracte de concesiune „pe genunchi”.

„Asta am moștenit. Nu era nimic întabulat la vremea respectivă și s-a făcut un contract pe genunchi. Firma nu a concesionat pârtia, ci terenul de sub stâlpi și echipamente”, afirmă Pantea. Edilul spune, de asemenea, că suma actualizată plătită de Todea Primăriei Arieșeni este derizorie, doar 10.000 lei/an, dar și că, reînnoit de un predecesor, contractul este valabil până în 2040.

Fără să conteste proprietatea comunei Câmpani pe terenurile de la baza pârtiei, edilul din Alba spune însă că situația este bizară, aceeași pârtie având doi proprietari, unul în jumătatea de sus, și altul în jumătatea de jos, astfel că problema ar putea fi soluționată doar printr-un schimb de terenuri între cele două comune. „Am discutat de principiu, urmează să facem o evaluare a terenurilor, am putea să împărțim pârtia longitudinal în două, și fiecare comună să aibă o parte”, spune Pantea.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!