Ca o mică cetate ce urmează să aibă un nou comandant, Universitatea din Oradea a intrat în freamăt. Pe 19 aprilie, universitarii îşi vor alege viitorul rector, iar până acum singurii care şi-au anunţat candidatura sunt deţinătorul funcţiei, inginerul Constantin Bungău, şi decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie, chirurgul Florian Bodog.

Amândoi vin în faţa colegilor cu plusuri şi minusuri: în timp ce lui Bungău i se reproşează că a fost prea "moale", dar e apreciat că a evitat un colaps financiar, Bodog are eticheta de om al clanului Maghiar, care va conduce instituţia prin telefon, căci visează concomitent şi la un nou mandat în Senatul României din partea PSD.

Miza pe cercetare

Primul care şi-a anunţat candidatura este rectorul en titre, Constantin Bungău. După ce luni întregi a ezitat să-şi dezvăluie intenţia, a făcut-o miercurea trecută. "Îmi doresc să continui ce s-a făcut bine şi foarte bine, să elimin anumite lucruri care nu mai sunt contemporane, adică lucrurile care nu se mai potrivesc conform indicatorilor, şi îmi doresc alte acţiuni noi, astfel încât Universitatea să fie tot mai performantă", a spus Bungău într-o conferinţă de presă.

Prea multe detalii din programul cu care va candida n-a dat, dar a spus că vrea un management calitativ, care să menţină gradul ridicat de încredere pe care ARACIS l-a acordat Universităţii în 2012, să ofere angajaţilor şi studenţilor condiţii mai bune şi să încurajeze cercetarea. "Chiar dacă se fac foarte mari eforturi financiare, vreau să punem la dispoziţia cercetării fondurile necesare astfel încât să nu refuzăm niciun contract".

Săraca Universitate

În ce priveşte schimbările, Bungău a oferit un singur exemplu: normele didactice ale cadrelor didactice să fie invers proporţionale cu producţia ştiinţifică, altfel spus universitarii care fac cercetare să predea mai puţin. În prezent, dascălii sunt obligaţi să predea 16 ore pe săptămână, maximumul prevăzut de lege, măsura fiind impusă în 2014 din raţiuni de economie.

De altfel, lipsa banilor a fost o problemă permanentă în mandatul rectorului Bungău. Cu un număr tot mai mic de studenţi, deci cu alocări mai mici de la Ministerul Educaţiei şi cu mai puţini plătitori de taxe, dar cu mii de salarii ce trebuiau plătite la timp şi cu bani blocaţi în proiecte europene, Universitatea n-a fost departe de un colaps financiar. În 2012, 88% din cheltuieli s-au dus pe salarii şi nu puţini au fost universitarii care i-au cerut rectorului restructurarea instituţiei pentru evitarea falimentului.

Moştenire cu datorii

În primii doi ani de mandat, Bungău a respins vehement restructurarea, motivând că nu vrea să dea oameni afară şi preferând un împrumut pentru plata lefurilor. În 2014, Universitatea era atât de sărăcită încât a fost nevoit, totuşi, să gândească un plan de reorganizare. Variantele avute în lucru prevedeau reducerea numărului de facultăţi de la 15 la 13 sau chiar 10, dar până la urmă, înduplecat de decani, a renunţat la idee. O decizie populară, dar care în ochii universitarilor conştienţi de riscul în care se afla instituţia i-a adus eticheta de rector moale şi neputincios.

În schimb, Bungău a continuat să acceseze credite, cea mai recentă linie de finanţare, în valoare de 10 milioane lei, fiind contractată în decembrie 2015 pentru o perioadă de 3 ani. Pentru candidatul Bungău, faptul că nu a restructurat facultăţile rămâne însă un motiv de laudă şi speră că, în faţa buletinului de vot, colegii îşi vor aminti că nu i-a disponibilizat şi nu le-a redus salariile.

Echipă la secret

Ce ţine Bungău la secret este echipa cu care are de gând să lucreze dacă va câştiga un nou mandat. BIHOREANUL a aflat că unii dintre actualii prorectori, mai precis Marcel Roşca (management academic), Simona Trip (managementul serviciilor studenţeşti şi sociale) şi  Eugen Macocian (managementul cercetării şi relaţii internaţionale), ar urma să facă parte şi din viitoarea echipă. De asemenea, fosta prorectoriţă Marcela Prada, care a demisionat săptămâna trecută pentru a-şi păstra mandatul de senator universitar, ar urma să redevină prorector (responsabil de patrimoniu).

Ioan Gheorghe Ţara, Universitatea din OradeaProrectorul răspunzător de managementul resurselor financiare, Ioan Gheorghe Ţara (foto), s-a oferit şi el să rămână alături de Bungău, dar nu e sigur că acesta îl va păstra deoarece Ţara ar fi luat în calcul să candideze şi el la rectorat, aşa că "trădarea" l-ar putea costa.

Candidat polivalent

Deşi nu şi-a anunţat oficial intenţia, Florian Bodog, decan al FMF şi senator PSD, îşi va depune şi el candidatura. Campania şi-a început-o încă de acum trei luni, de când se tot întâlneşte cu alţi universitari pentru a-i convinge să-l voteze. "Colegii au formulat foarte multe solicitări pe care le-am inclus în planul meu managerial", a declarat Bodog BIHOREANULUI, anunţându-şi astfel indirect candidatura.

Membru PSD din 1994, Bodog e obişnuit cu campaniile electorale şi ştie că trebuie să fie cât mai popular, mai ales că are eticheta de om al clanului Maghiar, fiul cel mare al răposatului Teodor Maghiar, Adrian, fiindu-i şi naş de cununie. În plus, mulţi îl percep ca fiind ahtiat după funcţii întrucât după ce a ajuns decan a rămas la Bucureşti, ca secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, iar apoi ca senator.

Bodog nu ascunde că ar putea ca şi în toamnă să facă la fel, candidând şi pentru un nou mandat de senator din partea PSD, dar precizează că va ţine cont de opiniile colegilor. "Cei care vor lua decizia vor fi membrii Consiliului de Administraţie. Prorectorii şi decanii vor decide dacă e bine pentru Universitate ca eu să candidez". Greu de crezut ca oamenii pe care el îi va pune în funcţii să-i ignore ambiţia de a fi şi rector, şi parlamentar...

"O altă strategie"

Un atu al lui Bodog este că în ultimii patru ani, graţie relaţiilor în Bucureşti, a obţinut locuri suplimentare pentru FMF, adică mai mulţi bani de la Minister, şi se mândreşte că sub conducerea sa facultatea a trecut de la deficit financiar pe plus, cadrele fiind plătite pentru orele pe care le predau suplimentar.

La fel precum contracandidatul său, Bodog nu vrea să-şi deconspire planul managerial, dar promite mai multă putere pentru decani, practică în companii pentru studenţi şi scoaterea Universităţii din amorţeală. "Universitatea are nevoie de mai multă vizibilitate, de o altă strategie, să fie mai activă", spune Bodog, ferindu-se totuşi să-l acuze direct pe Bungău de lipsa acestora.

"Rectoriţă" din umbră

Adriana Giurgiu, decan Facultatea de Ştiinţe EconomicBodog susţine că nu şi-a format încă echipa ci doar şi-a creionat nişte profile, ceea ce din nou e strategic, căci oricine îl susţine poate spera că va face parte din ea. "Îmi doresc prorectori şi decani care să nu stea în birou, să fie tot timpul la curent cu ce se întâmplă în Universitate", zice el. Sursele BIHOREANULUI spun însă că în scenariul Bodog-rector, prorectorul responsabil cu managementul financiar va fi decăniţa de la Ştiinţe Economice, Adriana Giurgiu (foto), iar dacă Bodog va rămâne în Bucureşti, aceasta va şi conduce instituţia. Cum Giurgiu şi-a început cariera ca secretară a lui Teodor Maghiar, mulţi universitari nu agrează deloc perspectiva ca aceasta să le fie lider.

Pe lângă susţinerea lui Giurgiu, Bodog mai are garantat sprijinul decăniţei Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane, Floare Chipea, cu care este coleg în PSD, al liderului sindical Gheorghe Constantin Ionescu şi al preşedintelui Senatului universitar, Sorin Curilă.

Prioritar pentru Bodog e să culeagă majoritatea voturilor din FMF, mediciniştii având o pondere semnificativă între electori şi visând de mulţi ani la un rector din rândul lor. Pe aceeaşi logică a ponderii voturilor, Bungău mizează pe cele trei facultăţi de inginerie, aşa că lupta se anunţă strânsă. Asta dacă nu cumva în puţinul timp rămas până la 1 aprilie, data limită pentru depunerea candidaturilor, nu apare vreun pretendent-surpriză care să strice planurile amândurora...


ZIUA ŞI ALEGERILE
Senat, caut preşedinte!

Sorin Curilă, preşedinte Senat Universitatea din OradeaPe 18 aprilie, cu o zi înaintea scrutinului pentru alegerea viitorului rector, îşi va alege liderul şi Senatul Universităţii. În noua componenţă, Senatul a fost validat pe 22 februarie, dar până luna viitoare va fi condus de vechiul preşedinte, Sorin Curilă (foto), votat interimar. Curilă e, de altfel, singurul senator care a anunţat că vrea un nou mandat.

Potrivit unor surse interne, ar fi luat în calcul să-şi depună candidatura la preşedinţie atât fostul prorector Marcela Prada, cât şi preşedintele Comisiei de Etică, Cornel Nicu Sabău, ambii nou intraţi în Senatul universitar. Nici unul, însă, nu şi-a anunţat oficial intenţia.

Citiţi pe această temă şi articolul Bodog anunţă că intră în cursa pentru rectorat şi aşteaptă sugestii din partea orădenilor