Bihorel: Şi cu buda-n curte, şi cu banii luaţi

Nu e prima oara cand acesti indivizi,aserviti interesor ungariei, se opun progresului. Au incercat din rasputeri sa blocheze si dezvoltarea Oradiei si a Bailor Felix, bineinteles, incercand sa dea mega-tunurile imobiliare binecunoscute atat in Oradea cat si in Baile Felix plus imprejurimi.

Tot respectul pentru pozitia acestei primarite,pozitie care, altfel implineste vointa locuitorilor acestei comune,care au incredere ca le vor reprezenta interesele acolo unde se va cere. Deci,iata ca se poate,ca o femeie sa tina piept unui Bulibasa, aflat in trecere prin Oradea,care pentru anume interese de grup mafiot calca in picioare opinia si vointa cetatenilor (fie ei din Oradea,Sanmartin sau Biharia).Legea mediului,Legea sanatatii publice,legea bunului simt sunt ignorate cu desavarsire.Locuitorii Bihariei au prins de veste ca ceva e putred la mijloc si au decis ca nu mai au nevoie de ajutorul primarului de Oradea &Co.PUNCT.Dezvoltarea ,ascensiunea unei urbii nu se cladeste in dispretul total al naturii(vezi proiect inubare parau Paris) si al cetatenilor sai,ci prin coroborarea bunei credinte,a implicarii reale,a ravnei profesionale a celor chemati sa lucreze pentru oras intr-un registru ireprosabil de tinuta morala - in respectul cetateanului si al banului public.Transparenta clamata de dragul transparentei, miroase de la o posta(vorba lui Dragos Paslaru de la Starea Natiei,TVR1 despre Primaria Oradea) - a SPAGA.

Tipic udemerist.. separatisti, izolationisti, retrograzi. Frane in calea civilizatiei si a dezvoltarii. Indivizii sunt /dusi cu capul/.

După ce procesul a început în 2010 şi KEVIEP a obţinut ulterior o Hotărîre favorabilă a Curţii de Arbitraj de la Paris (pînă aici similar cu Biharia) au urmat: Tribunalul Bihor – dosar 9648/111/2011, dosar 10183/111/2011, dosar 21469/271/2012, dosar 9196/111/2013, dosar 13751/271/2013; Curtea de Apel Oradea – dosar 21469/271/2012, dosar 376/35/2013, dosar 255/35/2014, dosar 407/35/2014; Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – dosar 8882/2/2012, dosar 9427/2/2012, dosar 9427/2/2012/a1, dosar 9427/2/2012/a2, dosar 9427/2/2012/a3, dosar 9427/2/2012/a3.1, dosar 9427/2/2012/a3.2, dosar 9427/2/2012/a3.2.1, dosar 9427/2/2012/a3.2.2, dosar 9427/2/2012/a5, dosar 9427/2/2012/a6. Şi încă va mai dura! Între timp suma ce trebuie plătită de Compania de Apă Oradea a ajuns la 3.900.000 Euro de la 2.800.000. Diferenţa între cele două speţe este că proiectul Aparegio este încă în derulare şi abia după 1 ianuarie se va verifica legalitatea documentelor, a plăţilor şi a execuţiei lucrărilor cînd este aproape sigur că proiectul NU VA FI ELIGIBIL (integral) datorită rezilierii contractului cu Selina la staţia de epurare din Beiuş. În situaţia în care s.c. RONO (RONO AQUA) va cîştiga o eventual nouă licitaţie după ce se lămureşte regimul terenurilor aferente proiectului şi se va schimba soluţia tehnică din Studiul de Fezabilitate (staţie container) se va întîmpla acelaşi lucru. Nu cîntaţi prohodul Comunei Biharia! Poate ar fi mai bine pentru toţi să nu avem de plătit 3.900.000 Euro doar de dragul de a încasa 1.000.000 de lei. În altă ordine de idei, Chirilă (pentru tu cred că eşti autorul penibilului articol) ar fi bine să îţi îndrepţi coloana după ce semnezi pentru banii primiţi ca sponsorizare prin reclame şi nu numai de la Primăria Oradea, să devii deontolog şi să soliciţi în baza legii accesului liber la informaţii acceptul Ministerului Fondurilor Europene pentru modificările făcute de Compania de Apă Oradea, avizele şi autorizaţiile emise pentru investiţie şi stadiul fizic şi financiar al derulării programului ((cel real, nu cel de pe site-ul CAO (minţit)). Asta pentru o corectă informare a cititorilor. Să nu uităm că la Tribunalul arbitral este Otilia Cornea (fata celebrului Ioan Ciursaş) care ocupă şi funcţia de jurist al APAREGIO şi aceea de Şef Compartiment Juridic la Compania de Apă Oradea. Cumul de funcţii ar spune unii. Aşa e! Ciudat este că în calitate de jurist la CAO semnează (sau deleagă pe alţii deşi ea ar avea obligaţia – fiind nominalizată în contractual de finanţare) pentru ca apoi să se verifice din poziţia (dacă îi putem spune aşa) de jurist Aparegio, instituţie care VERIFICĂ activitatea CAO.