Subvenţiile, care reprezintă aproape 4% din PIB-ul anului în curs, pot fi folosite de edilii locali pentru acordarea unor ajutoare sociale cum sunt, spre exemplu, cele de încălzire, pentru plata unor împrumuturi destinate finanţării de investiţii sau pentru echilibrarea bugetului, respectiv reducerea deficitelor locale. Veniturile bugetelor locale sunt formate, potrivit legii, din veniturile proprii, respectiv din taxele şi impozitele plătite de contribuabili, din sume defalcate din TVA primite de la bugetul de stat, din subvenţii, precum şi din eventuale sponsorizări sau donaţii.
Astfel, între 1991 şi 2000, cel mai subvenţionat judeţ din România, respectiv judeţul care a avut cea mai mare pondere a subvenţiilor în totalul veniturilor, este Vrancea. Mai exact, către judeţul din estul României s-au dus peste 667,3 milioane de lei, echivalentul a 149,9 milioane de euro, sumă care reprezintă 15,3% din veniturile totale ale judeţului în aceeaşi perioadă.
Pe locul doi în acest clasament se situează Bihorul, unde subvenţiile în ultimele două decenii s-au ridicat la 933,1 milioane lei, adică 11,9% din veniturile judeţului. Bihorul e urmat în clasament de Vâlcea (11,6%), Mehedinţi (11,5%), Suceava (11,4%) şi Caraş-Severin (11,4%).
La polul opus se află regiunea Bucureşti-Ilfov, care deşi a beneficiat de subvenţii totale în valoare de 2,7 miliarde de lei, echivalentul a 611,9 milioane de euro, acestea au reprezentat doar 5,3% din totalul veniturilor.
Mai puţin subvenţionat a fost şi judeţul Cluj care în intervalul analizat a primit de la bugetul de stat 655,2 milioane de lei, respectiv 147,2 milioane de euro, echivalentul a 7% din totalul veniturilor.
În primele zece luni din 2012, statul a acordat suvenţii în valoare de 4,5 miliarde de lei, circa un miliard de euro, reiese din datele privind execuţia bugetară publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) la începutul săptămânii.