Una dintre cele mai mari provocări ale Bihorului din ultimii 15 ani a fost să pună pe roate un Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (SMID). Când a aderat la Uniunea Europeană, România a promis că fiecare cetăţean va colecta selectiv deşeurile, astfel încât o parte cât mai mare dintre acestea să fie reciclate.
Bihorul este unul dintre puţinele judeţe din ţară cu un SMID funcţional, ba care chiar dă roade: în numai un an de la implementare, rata de reciclare în judeţ a ajuns la 30%. Mare pentru România, dar totuşi mică pentru Europa, aşa că autorităţile judeţene pregătesc reguli şi mai stricte.
Schimbare radicală
Demarat în 2007, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, şi continuat în exerciţiul bugetar european 2014-2020, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, SMID a adus în Bihor fonduri nerambursabile în valoare de 155 milioane lei.
Banii s-au cheltuit pentru închiderea vechilor gropi de gunoaie, construirea unor staţii de sortare şi de transfer al deşeurilor, achiziţia de echipamente şi containere şi amenajarea unei staţii de tratare mecanico-biologică, unde deşeurile reziduale să fie la rândul lor sortate şi "curăţate", înainte de a fi depozitate. Spre deosebire de alte judeţe, Bihorul n-a avut nevoie şi de un deponeu ecologic de deşeuri, deoarece la marginea Oradiei funcţionează unul încă din 2004, administrat de firma Eco Bihor.
Ce a însemnat SMID, concret, pentru bihoreni? O schimbare radicală a felului în care privesc deşeurile. Dacă în Oradea colectarea separată era implementată încă din 2010, în multe sate din judeţ singura dilemă a localnicilor legată de gunoaie era dacă să le ardă în fundul curţilor sau să le arunce pe câmpuri...
Cu excepţia staţiei TMB (de tratare mecanico-biologică a deşeurilor), care încă nu are un operator delegat, SMID a demarat în septembrie 2020, când bihorenii au fost somaţi să încheie contracte cu firmele de salubritate selectate în urma licitaţiilor pentru toate cele 7 loturi în care judeţul a fost împărţit: RER Vest, AVE Bihor şi Salubri Aleşd. A fost momentul în care până şi locuitorii ultimului cătun au aflat că locul gunoaielor este în autogunoiere; ba mai mult: că "gozurile" sunt de mai multe feluri, iar ei trebuie să le separe!
Plăteşti cât arunci
SMID Bihor se aplică în trei scenarii: unul pentru Oradea, unde deşeurile se colectează în 3 fracţii (reciclabile, biodegradabile şi reziduale), unul cu 5 fracţii pentru celelalte oraşe din judeţ (plastic şi metal, hârtie şi carton, sticlă, deşeuri biodegradabile, respectiv deşeuri reziduale) şi unul cu 4 fracţii pentru mediul rural (unde nu se aruncă separat deşeurile vegetale).
Toţi cetăţenii au primit pubele şi saci pentru fiecare fracţie de deşeuri. Dimensiunea lor a fost un detaliu important: în locul unor pubele încăpătoare, în care ar fi putut înghesui toate gunoaiele, pentru deşeurile reziduale bihorenii au primit recipiente mici (de 40 sau de 60 litri), astfel încât, dacă nu sortează, nu le sunt suficiente pentru o săptămână.
În plus, într-o mare parte a judeţului, cetăţenii plătesc factura de salubritate în funcţie de cât de multe deşeuri aruncă. Excepţie fac cei din zona 1B, adică din cele 25 de comune din jurul Oradiei, şi orădenii care stau la blocuri. Aici, sistemul "plăteşti cât arunci" se va introduce în acest an.
În restul Bihorului, oamenii plătesc un tarif fix lunar (14 lei), care le asigură o golire a pubelei cu reziduale, iar apoi câte 4 lei pentru fiecare colectare suplimentară, în timp ce colectarea deşeurilor reciclabile e gratuită. Într-o gospodărie unde pubela este golită de patru ori într-o lună, factura ajunge la 26 lei. Un sistem similar, dar cu alt plan tarifar, care porneşte de la 16 lei pentru o cantitate minimă de deşeuri, se aplică şi în Oradea, în zonele de case.
Pe locul 2 în ţară
Ca orice schimbare, sistemul a fost privit de mulţi cu reticenţă. "Am întâlnit inclusiv primari care spuneau că n-au nevoie de contract de salubritate, pentru că ei nu produc gunoaie. Am discutat cu fiecare în parte şi până la urmă au înţeles că toată lumea generează deşeuri", spune Pásztai Zoltán (foto), reprezentantul AVE Bihor, care colectează deşeurile în patru loturi.
Acum, la mai bine de un an de la implementarea SMID, 90% dintre bihoreni au contracte de salubritate, iar judeţul a atins un grad de colectare separată de 30%. Asta înseamnă că o treime dintre gunoaie nu mai sunt abandonate la groapă, ci reciclate (în cazul deşeurilor de ambalaje) ori transformate în compost (deşeurile biodegradabile, cum sunt cojile de legume sau fructe).
Singurul judeţ din România care a raportat până acum rezultate mai bune decât Bihorul este Covasna, care reciclează 38% din gunoaie. Acolo, însă, colectarea selectivă a fost implementată în 2017. "Mai este o diferenţă: acolo nu se colectează separat în 4 sau 5 fracţii, ca la noi. Deşeurile reciclabile reprezintă o singură fracţie şi apoi o armată de angajaţi le separă, ceea ce generează costuri mai mari", precizează Mircea Mălan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor şi, totodată, preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect, care răspunde de implementarea SMID.
Campioanele judeţului
Chiar dacă gradul de colectare separată din Bihor pare mare, este încă departe de normele europene, care prevăd că minimum 60% dintre deşeurile produse într-o comunitate ar trebui revalorificate.
Ca să stimuleze colectarea separată, Ecolect a organizat în vara anului trecut, în premieră, un concurs judeţean, "Luna curăţeniei". Oraşele şi comunele care au adunat cele mai mari cantităţi de deşeuri reciclabile pe cap de locuitor au primit câte 100.000 lei, pe care i-au putut folosi pentru un proiect cetăţenesc.
Între câştigători s-au numărat şi două comune care, de câţiva ani, sunt campioane la reciclare: Sălacea şi Cociuba Mare. În fiecare dintre ele au fost reciclate anul trecut 60% din deşeuri. Cum au reuşit? Ambele au implementat colectarea separată înainte de a fi obligatorie, în 2018, respectiv în 2019, şi din start în 5 fracţii, sătenii aruncând distinct şi biodeşeurile.
"Iniţial, şi eu am crezut că nu e nevoie de fracţie pentru biodegradabile la ţară, dar adevărul e că prea puţini oameni mai au animale pe lângă casă", spune Horváth Béla (foto), primarul UDMR din Sălacea, comună cu 3.000 locuitori. Angajaţii Primăriei au luat la pas fiecare gospodărie, au explicat regulile, iar acum edilul se mândreşte că, pentru al treilea an la rând, comuna a atins ţintele de colectare separată, aşa că nu datorează niciun leu penalizare către Fondul de Mediu.
În 2021, sălăcenii au reciclat 140 tone din totalul de 235 tone de gunoaie produse (60%). Comuna Cociuba Mare are rezultate chiar mai bune: din 254 tone de gunoaie, au fost reciclate 156 tone, adică 61%. Mult mai mult decât Oradea, unde în 2021 a fost valorificat doar 24% din volumul total de gunoaie.
Gunoiul la control!
Ca să îmbunătăţească rezultatele, autorităţile judeţene pregătesc noi măsuri. "Începând din luna mai vom introduce colectarea separată în 5 fracţii în toate localităţile", spune Mircea Mălan (foto).
Bihorul va deveni astfel primul judeţ din ţară unde, de la oraşele de câmpie până la cătunele din munţi, toată lumea va avea pubele maro pentru biodeşeuri şi va plăti un tarif fix pentru fiecare golire a acestora. Dacă îşi fac singuri compost sau dau resturile vegetale animalelor, nu vor avea de plătit nimic.
Mai mult, ca să se asigure că se respectă colectarea separată, pe modelul deja testat în Oradea, Ecolect înfiinţează patrule mobile, cu reprezentanţi ai firmelor de salubritate şi ai primăriilor, care vor verifica pubelele bihorenilor. "Vor controla dacă cetăţenii respectă regulile, iar acolo unde constată că nu, vor ajuta cu explicaţii. În plus, vor identifica gospodăriile fără contracte şi dacă operatorii de salubritate îşi fac treaba", spune Mălan.
Vicele CJ Bihor e convins că, la finalul anului 2022, Bihorul va raporta o rată de reciclare şi mai mare şi, astfel, va fi mult mai curat. Implicit, mai european...
BIHORUL CURAT
Bani pentru curăţenie
Dincolo de atingerea ţintelor europene de reciclare, SMID este important pentru aspectul judeţului: cu cât mai mulţi bihoreni vor avea contracte de salubritate, cu atât mai puţine gunoaie vor ajunge în natură.
De îndată ce a câştigat preşedinţia Consiliului Judeţean Bihor, în 2020, Ilie Bolojan a luat măsuri de promovare a curăţeniei, condiţionând alocările financiare către primării de starea curăţeniei din localităţi. În plus, la finalul anului trecut, CJ Bihor a aprobat un program multianual, "Împreună pentru un judeţ curat", care prevede alocări anuale în valoare totală de 500.000 euro pentru primăriile care vor să cumpere utilaje pe care să le folosească la curăţenie şi igienizare, în localităţi şi pe marginea drumurilor.
De asemenea, CJ Bihor a alocat 4,6 milioane lei pentru construirea a patru platforme de colectare separată, în oraşele Salonta, Marghita, Beiuş şi Aleşd, unde cetăţenii să poată preda gratuit deşeuri care nu sunt colectate de operatorii de salubritate, cum sunt cele voluminoase ori periculoase. Aceste centre vor fi amenajate până în mai, urmând ca ulterior CJ să mai comande 7 platforme, în alte localităţi.
Pe de altă parte, Ecolect vrea să ceară finanţare europeană pentru un proiect de 56 milioane euro, o continuare a SMID, prin care să fie amenajate platforme similare în toate oraşele şi comunele judeţului. De asemenea, ar urma să fie achiziţionat şi un biodigestor, care anual va transforma în compost 30.000 tone de deşeuri.
"Acum, când treci din România în Ungaria, cu maşina sau cu trenul, imediat realizezi că eşti dincolo, că începe Vestul. După curăţenie, după cum e tunsă iarba... Îmi doresc măcar atât să reuşim: în 2024, când vii din Ungaria, să nu ştii că ai intrat în România decât după inscripţii".
Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor
ŞI DA, ŞI BA
Păreri împărţite
BIHOREANUL a vrut să afle opiniile bihorenilor despre colectarea separată a deşeurilor, iar joia trecută, când firma Salubri Aleşd a adunat gunoaiele din comunele Vadu Crişului şi Şuncuiuş, i-a însoţit pe gunoieri şi i-a întrebat pe localnici despre noile reguli.
"Nu-mi pare greu să colectez selectiv, de ce să fie? E mai bine aşa, nu mai arunci gunoaiele pe Criş, şi-aşa sunt acolo destule", a mărturisit un pensionar din Şuncuiuş, Gyongy Francisc.
"Eu cred că era mai bine înainte, cu un singur tomberon, nu prea am timp să selectez. Dacă tot plătim contractul ăsta, ar fi de preferat să fie şi cum vrem noi", a spus Ioana Rus (foto), tot din Şuncuiuş.
"La mine în familie se strânge totul separat. Ideea e bună, dar din păcate mulţi n-o respectă. Deşi este indicat pe pubele, am văzut că mulţi bagă sticle la plastic sau invers", a declarat Alexandru Covaci, din Vadu Crişului.
Că obiceiurile sunt împărţite se vede şi în teren. La blocurile din Şuncuiuş, doar jumătate dintre locuitori au contracte de salubritate, iar ceilalţi aruncă gunoaiele în spatele clădirii, într-un container insalubru sau direct pe jos. "Locatarii aruncă pe jos, că vin gunoierii să facă curat. Saltele, carcase de televizoare, sticlă, doze, toate minunile le aruncă laolaltă şi noi trebuie să facem curat. Nu e frumos din partea lor, ar trebui ordine şi curăţenie", s-a plâns Viorel Venţel, angajat al firmei Salubri Aleşd.
Vezi mai jos videoreportaj! Imagine: Paul Lelea
(Articol publicat în cadrul proiectului EU Cohesion Funds Impact on People's Lives)
