„Cifrele nu mint, sunt reci și obiective”, a spus președintele, apreciind că DNA „a funcționat eficient, s-a aflat în prima linie a luptei anticorupție, asta contrar evaluării subiective, tendențioase, partizane” făcute săptămâna trecută de „cineva”, cu trimitere la ministrul justiției.

Președintele a reluat ideea atacului asupra justiției cu care se confruntă activitatea DNA în ultima perioadă. „Asistăm în ultima perioadă la manifestări virulente ale disperării și la încercări de manipulare cu scopul de a decredibiliza DNA, activitatea DNA și cu încercarea clară de a subordona justiția politicului. Inadmisibil! Nişte inculpaţi şi nişte condamnaţi penali s-au unit pentru a discredita pe aceia care i-au cercetat”, a declarat Klaus Iohannis, care a criticat și demersurile din Parlament pentru modificarea legilor justiției.

Președintele a apreciat că „democrația s-a consolidat în România, justiția este acum independentă și eficientă, iar spiritul civic al societății românești se manifestă în ultima vreme cu mult curaj”. „Veți avea în mine un partener și un susținător al aplicării acestor principii”, a concluzionat Iohannis.

„În 2017, însuși demersul de a lupta împotriva corupției a fost pus sub semnul întrebării”

2017 a fost un an dificil în lupta împotriva corupției, un an complicat, în care însuși demersul de a lupta împotriva corupției a fost pus sub semnul întrebării, a declarat procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, vorbind despre “încercările de modificare a legislației și atacurile fără precedent la adresa noastră și a activității noastre”.

Ea a arătat de ce lupta anticorupție a fost uneori greu de realizat: „Deși noi descoperim și trimitem în judecată tot mai mulți inculpați pentru fapte de corupție, bugetele publice sunt în continuare prejudiciate prin fraude.  De cele mai multe ori, cei care au comis infracțiunile sunt tocmai cei care aveau ca principală atribuție conducerea în mod corect a instituțiilor sau gestionarea legală a bugetelor. Funcțiile de conducere le-au permis să abuzeze de banul public, să aprobe investiții inutile, să favorizeze firmele agreate. Sunt tipare pe care infractorii le cunosc, le dezvoltă și le transmit mai departe. Sunt „rețete” folosite pentru fraudarea banului public. Sunt deja practici cunoscute de către firmele care vin la achiziții publice”, a arătat Kovesi, oferind „cel mai dramatic exemplu”, cel din domeniul sănătății.

O altă situație gravă a fost semnalată de șefa DNA în ceea ce privește recuperarea banilor publici. „În cauze pe care le investigăm, deși dovedim că sunt fapte penale, există situații în care reprezentanții autorităților publice nu se constituie parte civilă pentru recuperarea prejudiciului. Nu vor să recupereze banii, pur și simplu. Un astfel de refuz validează abuzul ca pe un comportament acceptabil”, a punctat șefa DNA.

997 de inculpaţi într-un an

Activitatea DNA pe anul 2017, transpusă în cifre, arată că procurorii au trimis în judecată mai mulţi demnitari, între care trei miniştri, un senator, iar pe baza rechizitoriilor întocmite au fost condamnaţi definitiv trei deputaţi, un senator, un secretar de stat, dar şi magistraţi.

Potrivit datelor de bilanţ, activitatea de urmărire penală a fost desfăşurată, în medie, de 107 procurori care au avut de soluţionat 11.234 cauze. Au fost trimişi în judecată 997 de inculpaţi în 381 de dosare penale, iar în cauzele de corupţie la nivel înalt au fost trimise în judecată 329 de persoane. Instanţele de judecată au condamnat definitiv un număr de 713 inculpaţi, trimişi în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupţie.