Toate municipiile din România sunt obligate să recicleze sau să valorifice în alte forme măcar 60% dintre gunoaiele produse, iar Oradea n-a reuşit să-şi atingă acest obiectiv, deşi a obţinut cele mai bune rezultate din ultimii ani.
Mai precis, oraşul a valorificat 51% dintre gunoaiele generate anul trecut, prin reciclare sau incinerare. Insuficient ca să scape de amendă...
Aruncăm mai puţin
Datele au fost făcute publice în raportul Direcţiei Tehnice din Primărie pentru anul 2024, care arată că din Oradea s-au strâns 76.128 tone de gunoaie, dintre care s-au reciclat 31.692 tone, iar 11.862 tone au fost valorificate energetic, prin incinerare.
Raportul arată şi că în magazinele din Oradea s-au predat, anul trecut, peste 3.600 tone de ambalaje de băuturi cu garanţie, 572 tone de textile şi 2.300 tone de aparate electrice.
Cantitatea totală de deşeuri aruncate de orădeni a scăzut cu circa 30% faţă de anul 2020, când orădenii au aruncat peste 100.000 tone de gunoaie. Asta înseamnă ori că au sărăcit şi cumpără mai puţin, ori că refolosesc mai multe dintre resturi în gospodărie. Cea mai sumbră ipoteză este că aruncă gunoaiele în natură, prin alte localităţi...
Valorificare, dar nu oricum
Ca să respecte obiectivul de 60%, Oradea ar fi trebuit să refolosească 45.676 tone de gunoaie, dintre care cel mult 7.600 puteau fi incinerate. Asta, pentru că legea impune o limită de 10% pentru deşeuri incinerate din totalul cantităţii generate, măsură menită să stimuleze transformarea deşeurilor în noi materii prime, nu valorificarea lor energetică.
Ţinând cont de această restricţie, practic, peste 4.000 tone de deşeuri incinerate dintre cele adunate de la orădeni nici n-au contat în statistica raportată către Administraţia Fondului de Mediu.
Pentru că nu şi-a atins obiectivul de reciclare, Oradea va plăti către AFM o aşa-numită contribuţie, în realitate o sancţiune pecuniară, de 318.000 lei. Aceasta este, însă, cea mai mică sumă impusă Oradiei în ultimii ani, iar asta pentru că municipiul este acum cel mai aproape de ţintele europene: în 2023, rata de reciclare a fost de 39%, cu un an înainte de 36%, în 2021 de 25%, iar în 2020 de doar 16%. "Acum ne mândrim cu acest procent de 51,63%", a declarat directorul tehnic al Primăriei, Sebastian Marchiş.
Salubritate în analiză
Pentru a stimula reciclarea, Oradea are nevoie de o mai riguroasă colectare separată a deşeurilor, iar din acest motiv, Primăria a amplasat prin cvartalele de blocuri 100 de eco-insule digitalizate, compuse din 5 containere metalice, câte unul pentru fiecare fracţie.
Insulele au fost achiziţionate de Ministerul Mediului, cu bani din PNRR, şi alte 275 urmează să mai vină în acest an. Totuşi, reprezentanţii Primăriei au constatat că nu sunt o bună soluţie, pentru că sunt adesea vandalizate, având un sistem de închidere uşor de spart, iar unii orădeni nici nu le folosesc, preferând să lase sacii de gunoaie lângă containere.
În acest context, reprezentanţii Primăriei au anunţat că sistemele de închidere au fost deja îmbunătăţite la 50 dintre eco-insule. În plus, funcţionarii vor analiza cu atenţie obiceiurile orădenilor, pentru a înţelege ce anume îi deter
mină să lase mizeriile pe caldarâm.
"Vom face o analiză la cele 100 de eco-insule, iar în paralel, vom avea 5 dintre ele sub supraveghere video", a declarat directoarea tehnică adjunctă, Adina Popa (foto). Analiza se va baza pe date furnizate chiar de sistemul digitalizat al eco-insulelor, care înregistrează fiecare deschidere a oricărui container dintre cele 5.
Totodată, Primăria are de gând să declanşeze o campanie de conştientizare şi informare, astfel încât să-i înveţe pe orădenii de la blocuri cum se aruncă gunoaiele la eco-insule şi ce folos are colectarea separată.
Caută soluţii
Pe de altă parte, analiza privind obiceiurile orădenilor de la blocuri în privinţa colectării deşeurilor va fi folosită şi pentru creionarea unui mecanism prin care se va implementa şi în aceste imobile principiul "plăteşti cât arunci". În prezent, doar orădenii de la case plătesc în funcţie de câte gunoaie generează, cantitate estimată prin volumul pubelelor pe care le folosesc şi frecvenţa cu care sunt scoase pentru a fi golite.
"Acest mecanism va fi supus dezbaterii publice, vor fi invitaţi toţi locuitorii, de la case şi de la blocuri. N-o să-l facă Primăria singură, ci împreună cu operatorul de salubritate, şi vom copia modele existente la nivel naţional, aşteptăm şi să vedem care sunt cele mai corecte", a declarat Popa. În opinia ei, mecanismul "plăteşti cât arunci" nu va fi, însă, implementat în acest an la blocurile din oraş.
Ultima oară când s-a încercat introducerea acestui mod de tarifare, în 2021, asociaţiile au demarat un boicot, refuzând să încheie noile contracte de salubritate, până când Primăria a renunţat. E de aşteptat ca municipalitatea să nu aibă o misiune uşoară nici pe viitor...