Anul viitor, bisericile de lemn din Gheghie şi Hotar vor sărbători 300 de ani de existenţă în "straie" noi. În prezent, ele sunt într-o stare avansată de degradare, fiind aproape abandonate de comunităţi, astfel că Direcţia pentru Cultură Bihor vrea să le redea strălucirea printr-un proiect cu fonduri europene.

Proiectul "Promovarea moşternirii culturale comune - Revitalizarea turismului cultural în euroregiunea Hajdu-Bihar - Bihor", lansat oficial marţi la Biblioteca Judeţeană în prezenţa secretarului de stat din Ministerul Culturii Luminţa Constantin, are drept obiectiv major reabilitarea a patru monumente de patrimoniu, două din Bihor, două din localitatea maghiară Kismaja, parteneră în proiect.

Astfel, se vor reabilita bisericile de lemn din Gheghie, comuna Auşeu, şi Hotar, comuna Ţeţchea, dar şi un vechi grânar din Muzeul Bocskai din centrul Kismaja şi anexa fostului grânar, ce va fi transformată în atelier meşteşugăresc. Cele două biserici au fost alese din totalul de 60 de biserici-monument din Bihor pentru că sunt printre cele mai degradate. Lucrările se vor termina la sfârşitul anului 2014.

Potrivit şefului Direcţiei pentru Cultură, Lucian Silaghi, manager de proiect, banii europeni vor fi folosiţi şi pentru realizarea unui ghid de bune practici în reabilitarea monumentelor şi a unui studiu de marketing turistic al zonei rurale. Bugetul proiectului este de 842.314 de euro, din care 294.398 de euro contribuţia Direcţiei pentru Cultură, bani care vor veni de la Ministerul Culturii.

Proiectul de reabilitare în cazul bisericii din Gheghie a fost făcut de arhitectul Szabo Anemarie, iar cel pentru biserica din Hotar de Cristian Puşcaş. În timp ce Puşcaş a subliniat importanţa poveştilor şi tradiţiei din spatele acestor lăcaşuri, Szabo a atins un punct sensibil şi îngrijorător deopotrivă. "Populaţia nu se mai regăseşte în aceste monumente. Trebuie să lucrăm la memoria colectivă", a spus Szabo, precizând că biserica de lemn din Gheghie, ridicată pe deal, nu se mai vede acum de noua biserică, mult mai mare şi mult mai colorată.

În acelaşi context, şeful Direcţiei de Cultură a precizat că silueta unei biserici de lemn s-ar putea regăsi şi pe stema Bihorului, făcând referire la articolul publicat de BIHOREANUL săptămâna aceasta şi care arată că stema conţine un element greşit. Mai precis imnul României este scris în româneşte, dar cu caractere greceşti, motiv pentru care Academia Română a şi solicitat modificarea stemei.