Boala mâinilor murdare, hepatita A, face ravagii în Bihor: În judeţ sunt 9 focare, aproape toate în comunele din nord

Câte un caz nou în fiecare zi! Acesta este ritmul de răspândire a hepatitei virale de tip A în judeţul Bihor, potrivit informaţiilor Direcţiei de Sănătate Publică, care a consemnat din februarie 2017 până în prezent nu mai puţin de 416 cazuri. Spre comparaţie, în 2015 în Bihor au existat doar 6 cazuri de hepatită A, iar în 2016 şi mai puţine, numai 4 cazuri.

Focarele, în nord

„Nu putem spune că este o epidemie în sensul propriu al cuvântului, dar avem 9 focare active în judeţ”, a declarat pentru BIHOREANUL purtătorul de cuvânt al DSP Bihor, dr. Dorel Ţîrţ.

Cele 9 focare sunt, majoritatea, în localităţile din nordul judeţului: Diosig, Petreu, Săcueni, Cubulcut, Sălard, Cadea şi Văşad (din apropiere de Marghita). Singurele excepţii sunt, din punct de vedere geografic, focarele din Tinca şi Aleşd, zone cu mari comunităţi de romi.

Cele mai multe cazuri au fost identificate în ultimul an la Săcueni (peste 120), iar pe locul doi se află Diosigul, unde în prezent sunt 36 de persoane cu hepatită A.

Boala mânilor murdare

Denumită popular „boala mânilor murdare”, hepatita virală de tip A este, aşa cum arată şi numele, o boală contagioasă cauzată de infectţia ficatului cu un virus, manifestându-se prin umflarea ficatului. Partea bună este că, după vindecare, bolnavul dezvoltă imunitate la acest virus, astfel încât nu se mai poate îmbolnăvi şi a doua oară.

Virusul hepatitei A se găseşte în materiile fecale ale persoanelor infectate şi se transmite atunci când o persoană ajunge în contact cu alimente, apă sau obiecte contaminate cu fecalele altei persoane (transmitere fecal-orala), de obicei în condiţii de igienă inadecvată. Persoanele infectate pot începe să transmita infecţia la aproximativ 7 zile de la expunere, chiar dacă boala este asimptomatică în acest interval.

Simptome şi prevenire

Simptomele sunt în general greu de sesizat, mai ales la copii. De obicei apar în săptămânile 2-6 după infectare şi de regulă dispar de la sine, în timp, cele mai frecvente fiind senzaţia de greaţă, vărsăturile, diareea, febra uşoară, lipsa apetitului, erupţii cutanate, oboseală cronică, icter, dureri în partea dreaptă a abdomenului, deshidratare, incapacitate de concentrare, iritabilitate. Aceste simptome durează de obicei mai puţin de 2 luni, dar pot ajunge şi la 9 luni.

O persoană nu poate contracta hepatita A prin simpla apropiere cu o persoană infectată.

Boala este diagnosticată prin analize de sânge şi nu are un tratament specific, terapia ţintind mai degrabă ameliorarea simptomelor.  

În caz de îmbolnăvire se recomandă odihnă la domiciliu pe perioada manifestării simptomelor, hidratarea intensă (consumul de apă), evitarea medicamentelor şi altor substanţe ce pot afecta ficatul (alcool, cafea etc), iar forma de prevenţie cea mai bună este păstrarea igienei, în special spălarea mâinilor cu apă caldă şi săpun după folosirea toaletei.