Lacom după funcţii, ocupând simultan, de 4 ani, atât fotoliul de decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie, cât şi unul de senator PSD, doctorul Florian Bodog pică răsunător, la "masa verde", testul integrităţii.

Suspectat fiind de plagierea lucrării de doctorat, BIHOREANUL i-a cerut lui Bodog încă de la începutul anului să-şi prezinte teza pe care şi-a întemeiat cariera, deoarece, deşi şi-a obţinut titlul la Universitatea orădeană, aceasta e de negăsit aici. Decanul a tot amânat testul onestităţii până după alegerile pentru funcţia de rector, pe care spera să le câştige, dar mai nou refuză făţiş să-şi arate opera...

Savant precoce

Fost director al Spitalului Judeţean, propulsat graţie apartenenţei la PSD secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, decan al Facultăţii de Medicină şi senator, Florian Bodog şi-a început cariera de jos. Potrivit propriului CV, a absolvit FMF la Oradea în 1997, între 1997-2002 specializându-se în chirurgie plastică la Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş din Timişoara.

Cu totul straniu pentru un proaspăt absolvent de facultate, dar exact în perioada "timişoreană", Bodog şi-a făcut şi doctoratul la Oradea, sub îndrumarea cuplului Mircea Ifrim - George Ionescu. Pe care dintre cele două studii le-a făcut la distanţă, n-a lămurit niciodată, cum n-a explicat cum de, abia terminând facultatea, era deja doldora de ştiinţă încât să-şi obţină şi doctoratul.

Cert e că Bodog a ajuns în posesia acestui titlu chiar înainte să devină medic specialist,  în septembrie 2001 susţinând teza "Implicaţii anatomo-clinice, paraclinice şi terapeutice în pancreatita acută". Şi mai bizar - pe lângă faptul că unul dintre cei doi conducători de doctorat, Mircea Ifrim, era un "fabricant" notoriu de doctori - este că Bodog, care se pregătea să devină chirurg plastician, a studiat... pancreasul, adică un organ intern fără nicio legătură cu chirurgia plastică.

Pentru ca tacâmul să fie complet, Bodog - care avea abia 28 de ani - îşi pregătea, ca un savant de excepţie, chiar şi o a doua teză de doctorat! Acelaşi CV arată că între 1999 şi 2008 era şi doctorand al Universităţii de Vest din Timişoara, unde a primit al doilea titlu de doctor cu o lucrare despre "Managementul şi marketingul unităţilor sanitare".

"Plagiat grosolan"

Activitatea ştiinţifică a decanului persiflat de unii confraţi că ar fi lucrat iniţial ca simplu brancardier la Spitalul Judeţean (ca asistent, susţine el) este de mult un subiect de interes pentru lumea medicală orădeană, care îl suspectează de impostură!

Pe 29 decembrie 2015, BIHOREANUL primea sesizarea unui cititor care îl acuza pe Bodog că "a plagiat grosolan" teza de doctorat în Medicină susţinută în 2001 la Oradea. Fără a preciza a cui muncă a furat-o decanul-senator, reclamaţia ridica o problemă esenţială: plagiatul său e cel mai greu de dovedit, deoarece, pur şi simplu, exemplarele lucrării au dispărut ca prin farmec!

Potrivit procedurilor legale, după susţinerea tezei, orice doctorand e obligat să transmită un exemplar la Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), care îl arhivează la Biblioteca Naţională. Cercetătorul trebuie, însă, concomitent, să predea un exemplar şi la biblioteca Universităţii unde şi-a obţinut titlul. În cazul lui Bodog, la cea a Universităţii din Oradea.

Florica UjocÎncă de la începutul acestui an, BIHOREANUL a căutat aici cercetarea despre pancreatită semnată de Bodog, dar degeaba! "Dacă volumul ar fi intrat în Bibliotecă, ar figura în cataloagele noastre, dar nu figurează. Teza nu a fost niciodată aici!", a fost răspunsul directoarei Bibliotecii, Florica Ujoc (foto).  

Fără urme

Alina BădulescuBIHOREANUL a solicitat şi Şcolii Doctorale a Universităţii să verifice dosarul de doctorand al lui Bodog, pentru a afla dacă există vreo urmă a existenţei tezei sale finale. După răscolirea arhivelor, răspunsul a fost clar: dosarul conţine doar actele ce atestă faptul că acesta a urmat cursurile de doctorat, dar nu şi lucrarea. "Nu ştiu care erau regulile atunci (n.r. în 2001), dar în prezent noi nu arhivăm lucrări de doctorat, ci le cerem doctoranzilor să predea un exemplar pe care îl trimitem Bibliotecii universitare", spune şefa Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat, Alina Bădulescu (foto).

Cum se proceda la începutul deceniului 2000 este şi acum o enigmă. Rector era "Unchiul" Teodor Maghiar, care n-a avut niciun interes să instituie reguli clare pentru obţinerea doctoratelor, ba dimpotrivă, el însuşi şi-a "uns" cu cel mai înalt titlu ştiinţific neamurile şi prietenii. Mai mult, în anul în care Bodog îşi lua doctoratul, şefa Biroului Doctorate era nimeni alta decât Niculina Maghiar, nora "Unchiului". Iar fraţii Doru şi Adrian Maghiar sunt naşii celor două fiice gemene ale actualului decan-senator.

Pierdut teză...

În acest context, BIHOREANUL i-a cerut direct lui Bodog un exemplar din teza de doctorat. Iniţial, acesta a părut cooperant, promiţând că va da răspuns solicitării. Apoi, surpriză: a anunţat că nu are teza nici măcar el! "Mi-am întors pe dos casa şi biroul, căutând-o. Am dat-o împrumut cuiva şi cred că nu am mai primit-o", a susţinut Bodog, fără a lămuri nici cui i-a împrumutat singurul exemplar al propriei opere, nici de ce nu şi-l cere înapoi, mărginindu-se efectiv să-şi declare pierdut rezultatul trudei. "Nu am emoţii. Am lucrat mult la doctorat, am făcut cercetare serioasă, vă garantez că este autentică!", a asigurat el, în schimb, fără a explica, totuşi, de ce, dacă tot a muncit aşa serios, a rămas fără lucrarea de căpătâi.

Continuând verificările, BIHOREANUL a aflat că un exemplar al tezei se găseşte doar la Biblioteca Naţională din Bucureşti, de unde nu pot fi împrumutate, ci doar oferite spre consultare la sala de lectură, fapt ce face practic imposibilă o analiză. În această situaţie, reporterul i-a propus decanului-senator, încă din ianuarie, să-şi facă o copie, fiind singurul îndreptăţit, ca autor, plus că oricum se află mai tot timpul în Capitală.

Promisiune ruptă

Ceea ce a urmat ar putea fi o sursă de inspiraţie pentru pasionaţii de conspiraţii: fondul Teze de Doctorat al Bibliotecii Naţionale s-a închis la mijlocul lunii ianuarie, deoarece singurele două angajate ale secţiei s-au îmbolnăvit, intrând în concediu medical până în a doua decadă a lunii martie! "E o situaţie neplăcută, dar nu avem de ales. Nu avem personal care să le suplinească", a explicat BIHOREANULUI şefa Serviciului Depozit Legal, Dina Paladi. Cum-necum, din această pricină, compartimentul a rămas închis până pe 23 martie. După redeschidere, Bodog a promis că va merge "săptămâna viitoare" la Bibliotecă, pentru a face copia. Făgăduinţa s-a dovedit, însă, doar o amăgire...

Bănuindu-l preocupat cu alegerile pentru rectorat, desfăşurate la jumătatea lunii aprilie, ziarul l-a tot păsuit, până săptămâna trecută, la 4 luni de la prima solicitare, când l-a întrebat din nou dacă şi-a obţinut teza. Numai că decanul a întors-o, brusc, ca la Ploieşti, răspunzând nervos că "nu vă voi aduce niciun exemplar".

Din refuz în refuz

Întrebat de ce s-a sucit, PSD-istul s-a declarat deranjat de un articol de opinie publicat de BIHOREANUL, în care era deconspirat că nu-şi supune teza verificărilor. Oftica îi era, însă, nejustificată: pe lângă că a fost păsuit luni întregi, chiar el a fost primul care a vorbit public despre suspiciunile de furt intelectual ce planează asupra sa: într-un interviu acordat Jurnalului bihorean înaintea alegerilor pentru funcţia de rector, s-a lăudat că şi-a verificat varianta electronică a tezei printr-un soft de detectare a plagiatului şi că n-a găsit niciun fel de probleme.

Când BIHOREANUL i-a cerut respectiva variantă electronică, altă surpriză: Bodog a refuzat, pe motiv că nu era... "varianta oficială". "Mă voi ocupa ca un exemplar să ajungă la Biblioteca Universităţii (n.r. - din Oradea) şi o veţi consulta acolo", a închis el subiectul. Când va ajunge teza la "locul de naştere", e greu, totuşi, de spus. Cert este că, dacă are convingerea că n-a furat munca nimănui, strategia amânărilor la nesfârşit nu-i e deloc favorabilă...

TOLERANŢĂ LA FURT
Fără "vânătoare" de plagiatori!

Înaintea alegerilor pentru funcţiile de conducere a Universităţii, BIHOREANUL l-a provocat pe Florian Bodog, la fel ca pe contracandidatul său la poziţia de rector, Constantin Bungău, şi pe pretendenţii la preşedinţia Senatului universitar, Sorin Curilă şi Vasile Aurel Căuş, să se pronunţe în cel mai flagrant caz de plagiat, al profesoarei Simonei Cavalu, de la FMF-ul condus de Bodog.

Deşi în calitate de decan trebuia să-l intereseze subiectul, Bodog s-a eschivat de la un răspuns tranşant, ba chiar a spus că "o vânătoare de plagiatori ar fi nepotrivită", declarându-se în schimb convins că are colegi "de o foarte înaltă ţinută profesională şi morală" şi că "incidenţa abaterilor de la normele de integritate academică este rarisimă în Universitatea noastră". Se încadrează, oare, şi el în această regulă sau o fi excepţia care o întăreşte?...