Şeful 2 in 1: Secretar de stat la Bucureşti şi decan la Oradea, Florian Bodog ţine cu dinţii de ambele joburi

Ultimele luni au fost faste pentru Florian Bodog, în tinereţe asistent, apoi chirurg plastician şi fost director al Spitalului Judeţean. Din funcţia de director al cabinetului fostului ministru Ritli Ladislau, Bodog a ajuns ditamai secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, după care a câştigat fluierând şi concursul pentru fotoliul de decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Oradea.

Dat fiind că cele două birouri ale sale sunt despărţite de 600 de kilometri, firesc ar fi fost ca Bodog să renunţe, măcar temporar, la unul din joburi. Din vanitate sau interes, însă, le vrea pe amândouă...

Pornit de jos

Florian Bodog întruchipează carieristul-model. După ce la absolvirea Liceului Sanitar a lucrat ca asistent, în 1997 a făcut parte din prima promoţie de absolvenţi ai FMF Oradea, iar după doar 12 ani, în 2009, a devenit managerul Spitalului Judeţean. A fost prima funcţie mare, după încă un an ajungând şeful Direcţiei de Sănătate Publică şi Control în Sănătate din Ministerul Sănătăţii, iar în 2011 director de cabinet al ministrului orădean Ritli Ladislau. A rămas "pe val" şi după căderea guvernelor PDL-UDMR, anul acesta, pe 21 mai, fiind numit de premierul Victor Ponta secretar de stat în acelaşi Minister al Sănătăţii. Asta la doar o săptămână după ce Bodog îşi depusese candidatura şi pentru funcţia de decan al FMF, facultate la care din 2008 încoace ocupa un scaun de prodecan.

La concursul pentru decanat, Bodog a avut un singur contracandidat, pe medicul Constantin Romanul, a cărui participare a fost însă pur decorativă. Deoarece Legea Educaţiei impune ca la aceste concursuri să existe minim doi candidaţi, profesorul Romanul a jucat rolul unui competitor de formă, de altfel retrăgându-se la jumătatea competiţiei, astfel că Bodog a devenit oficial decan pe 26 iunie. În câteva zile şi-a numit şi prodecanii: acelaşi Romanul, plus conferenţiarul Felicia Marc şi şefa de lucrări Annamaria Pallag.

De lucru peste tot

Întrucât Legea Educaţiei interzice doar rectorului să ocupe concomitent şi o funcţie de demnitate publică, iar Legea 161/2003 privind exercitarea demnităţilor publice nu interzice demnitarilor să aibă funcţii de conducere executivă în instituţiile de învăţământ, prin păstrarea celor două joburi Bodog nu iese din litera legii. Iese, însă, din spiritul ei şi din normele etice, căci opţiunea sa de a rămâne şef în două instituţii aflate la 600 de kilometri distanţă una de cealaltă poate fi considerată cel puţin imorală.

Ca secretar de stat, este evident că are numeroase atribuţii, mai cu seamă acum, când Ministerul propune modificarea Legii Sănătăţii. La fel de clar e că, în calitate de decan, Bodog are un volum de lucru la fel de mare, ca să nu mai punem la socoteală că şi cursurile cu studenţii le ţine tot între două avioane. Or, dată fiind situaţia dificilă a FMF din ultimii ani, când facultatea a fost aproape de desfiinţare din cauza scandalurilor cu diplomele false, instituţia are nevoie de un decan dedicat, care să o poată ţine măcar pe linia de plutire. Numai fişa postului numără 15 atribuţii generale, care îl obligă să asigure managementul facultăţii, să se ocupe de activitatea curentă şi să coordoneze activitatea zilnică a profesorilor şi studenţilor, la care se adaugă alte sarcini trasate de rector, de Consiliul Facultăţii şi de Senatul Universităţii.
Întrebat de BIHOREANUL cum face faţă concomitent în două funcţii atât de importante, la Minister şi la facultate, Bodog a afirmat că şi-a delegat toate atribuţiile prodecanilor, procedură permisă de Carta Universităţii.

Trage până la toamnă

Că delegarea sarcinilor e păguboasă o dovedeşte, însă, chiar Bodog. La o zi după o vizită făcută la FMF de o delegaţie a Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, întrebat despre modul cum a decurs vizita şi concluziile acesteia, decanul a răspuns sec: "Nu ştiu, am fost plecat la Craiova, cu promovarea Legii Sănătăţii". Asta, deşi scopul vizitei ARACIS era să analizeze dacă va fi reavizată specializarea de Radiologie a facultăţii...

Întrebat dacă i se pare corect să-şi păstreze două joburi, din moment ce e evident că nu le poate "duce", şi de ce nu s-a suspendat din funcţia de decan, pentru a lăsa în loc un interimar care măcar să fie prezent la serviciu, Bodog spune că s-a gândit la această variantă, dar nu s-a decis. "Eventual o voi face din toamnă. Acum e vacanţă, aşa că la facultate nu sunt foarte multe de rezolvat, mai multă treabă are decanul când e activitate didactică". Pe de-o parte are dreptate, dar asta nu înseamnă că în iulie, de pildă, când are loc admiterea la facultate, cu sute de candidaţi, decanul n-are ce face. Din contră, e datoria lui să se asigure că examenele au loc corect, fără cusur.

Motivul pentru care lui Bodog nu-i vine să renunţe la funcţia de decan e, mai degrabă, altul, lesne de intuit: la câtă instabilitate este în Guvern, misiunea sa la Minister se poate termina oricând. Şi atunci îi va prinde bine să se întoarcă acasă tot pe un post de şef.

Pe bani sau nu?

Pe de altă parte, lui Bodog nu i se pare necinstit să încaseze salariul de decan, chit că în locul lui muncesc prodecanii. Jenant este că, iniţial, demnitarul a susţinut că încă de când era prodecan renunţase la indemnizaţia de conducere, tocmai pentru că şi atunci avea mai multe funcţii la stat, şi nu voia să fie acuzat că încasează bani de şefie din mai multe părţi. Ulterior, însă, Bodog a revenit cu un telefon şi i-a spus reporterului că în calitate de secretar de stat are un salariu, nu indemnizaţie de conducere, drept urmare de la FMF vrea să-şi ia leafa de şef.

Întrebat, mai în glumă, mai în serios, dacă se gândeşte să împartă banii încasaţi prodecanilor, dat fiind că ei îi fac toată munca, Bodog s-a "închis" şi n-a mai vrut să dea nicio explicaţie: "De la distanţă sau de aproape, eu supervizez facultatea. E alegerea mea ce fac cu veniturile mele!". La fel cum, până la urmă, e alegerea lui să-şi colecţioneze mai multe funcţii de conducere. Numai să nu se aştepte şi la laude pentru asta...

GARANTAT DE BUNGĂU
Prea devreme pentru un verdict

Rectorul Universităţii, Constantin Bungău, nu vede nicio problemă în faptul că decanul FMF îşi trimite înlocuitorii la şedinţele Consiliului de Administraţie (organismul din care fac parte rectorul, prorectorii şi decanii), după cum declară şi că nu-l deranjează că îl găseşte la facultate doar o dată pe săptămână. "E prea repede să mă pronunţ cu privire la performanţele sale administrative. Dar până acum n-au fost probleme".

Mai mult, deşi recunoaşte că până acum nici nu i-a trecut prin cap că Bodog ar trebui să se suspende din funcţie, Bungău nu exclude varianta aceasta. "Vom vedea în toamnă ce va fi", a conchis rectorul, nesigur şi el că, în situaţia politică actuală, Bodog va rămâne în Minister până la începerea anului universitar următor.

"OMUL LUI MANG"
Cumetrii de clan şi de partid

În mediul universitar şi politic, explicaţiile carierei lui Florian Bodog constau în apartenenţa sa la clanul Maghiar (fiind finul de cununie al fostului rector al Universităţii, Doru Maghiar) şi la PSD Bihor (devenind unul din oamenii de încredere ai liderului filialei, Ioan Mang). De altfel, după preluarea în 2010 a Spitalului Judeţean de la Ministerul Sănătăţii la Consiliul Judeţean, Mang (foto) i-a făcut lobby lui Bodog, susţinând că acesta nu trebuie înlocuit din funcţia de manager cu doctoriţa Carmen Pantiş, favorita fostului preşedinte CJ Radu Ţîrle, şi invocând o înţelegere între PSD şi UDMR, pe care PNL ar fi trebuit s-o respecte.

Deşi niciodată acest aspect nu a fost lămurit public, mulţi speculau că substratul susţinerii lui Bodog ar fi avut ca miză câştigarea de către firma lui Mang a unei licitaţii pentru schimbarea sistemului informatic al spitalului, o lucrare de 2,2 milioane de euro. În cele din urmă, licitaţia a fost câştigată de o firmă din Cluj, dar numai după contestarea rezultatului iniţial, favorabil firmei controlate de Mang.

Că achiziţiile erau adevărata miză a spus-o public şi fostul director economic al spitalului, Emil Muţ Popovici, care anul trecut dezvăluia că în mandatul lui Bodog s-au făcut cumpărături masive prin ocolirea licitaţiilor publice, fie prin negociere fără publicare prealabilă, fie prin cerere de oferte. Astfel, la plecarea lui Bodog de la conducere, Judeţeanul avea în stoc hârtie igienică pe 6 luni şi detergent lichid în cantitate de 8 tone, cât pentru 2 ani, deşi regula este că într-un spital trebuie făcute achiziţii doar pentru câteva săptămâni, pentru a evita blocajele financiare şi acumularea de datorii.