Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a criticat modul „socialist” în care de două decenii guvernele României alocă bani pentru localități, sancționând eficiența și răsplătind în schimb lipsa de reforme.
Bolojan a taxat, de asemenea, investițiile fără rezultate, dând ca exemplu construirea de blocuri ANL în comune cu populație în scădere ori de rețele de apă și canalizare în localități fără utilizatori, sugerând că aceste investiții trebuie să integreze mai multe comune.
„Stai mai prost, primești mai mult”
Invitat la o conferință organizată de publicația economică profit.ro la care au participat, marți, în Capitală, specialiști din domeniu, din sectorul bancar și din administrație, președintele CJ Bihor a afirmat că politicile guvernamentale față de autoritățile locale sunt greșite, fiind finanțate mai degrabă localitățile care cheltuie banii pentru propria funcționare decât cele chibzuite în utilizarea bugetelor locale.
„Dacă faci ceva reforme şi încerci să gestionezi cu eficienţă (n.r. – bugetele locale), pari un neadaptat, eşti un lup singuratic şi oamenii nu te înţeleg de ce faci asta, pentru că nu ai nimic de câştigat. Dacă administrezi eficient bugetele, când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist: dacă ai făcut economie, nicio problemă, îţi dăm bani mai puţini. Stai mai prost, primeşti mai mult, că trebuie să îţi asigure funcţionalitatea”, a spus Bolojan, citat de news.ro.
Lege doar pe hârtie
Șeful CJ Bihor a criticat faptul că legislația permite primăriilor să majoreze salariile angajaților chiar dacă nu au fonduri, acestea știind că primesc alocări de la bugetul central, iar asta prin amânarea constantă a aplicării unor norme legale care impun tocmai contrariul, și anume să se țină cont de eficiența utilizării bugetelor locale.
„De 20 de ani, în general, (n.r. - politicile) sunt greşite de la nivel guvernamental în ce priveşte performanţa autorităţilor locale. Avem o prevedere în lege care spune că banii de echilibrare bugetară care se transferă de la Guvern la primării se dau direct proporţional cu gradul de încasare al impozitelor, ceea ce este o măsură foarte logică. Înseamnă că dacă ai făcut eforturi să-ţi încasezi impozitele poţi să vii şi să soliciţi sprijin guvernamental. Această măsură este prorogată în fiecare an pentru a nu deranja primari. (...) Asta se întâmplă de ani de zile de când se face prorogarea, pentru că nu se doreşte a fi deranjat sistemul administrativ local. În felul acesta gradele de încasare a impozitelor în multe UAT-uri lasă foarte mult de dorit”, a spus Bolojan.
Egalitarismul, inclusiv prin PNRR
Pe de altă parte, președintele CJ Bihor a criticat și tratarea egalitaristă a tuturor comunelor, precum și ineficiența investițiilor nejustificate, sugerând că ar trebui stimulate investiții care să vizeze nu o singură unitate administrativ-teritorială, ci mai multe, și care să fie legate între ele.
„Problema, de exemplu, la PNRR este că sumele au fost alocate în mod egal pentru comune fără să se ţină cont că avem comune de 1.000 de locuitori sau de 10.000 de locuitori. (...) Nu s-a ţinut cont de această chestiune şi de aceea avem o supraalocare în comunele foarte mici şi o subalocare în UAT-uri mari”, a arătat Bolojan, dând și exemple: „Avem în zona de rural investiţii în canalizare, foarte bine. Problema este că la data scrierii proiectului aveau 1.000 de locuinţe într-o comună. Între timp, de la data scrierii, pe fondul depopulării, mai sunt 600 locuite şi când se termină proiectul se racordează 200 de locuinţe. Gândiţi-vă că eficienţa este foarte scăzută, nemailuând în calcul că staţiile de epurare, de exemplu, sunt proiectate să utilizeze deşeuri de la un număr foarte mare de utilizatori. Aceste probleme nu au fost analizate niciodată”, a spus preşedintele CJ Bihor.
El a subliniat că, dacă s-ar face o analiză a investiţiilor în mediul rural se va vedea că sunt probleme foarte mari, exemplificând și cu construirea de blocuri ANL în UAT-uri depopulate, cu natalitate scăzută, sau cu școlile reabilitate prin PNRR în localități unde nu mai sunt copii care să le frecventeze.
Bolojan a avertizat că, dacă nu se va interveni sistemic asupra acestor cauze, lucrurile vor continua în mod ineficient, fără a da cetățenilor un alt mesaj legat de încrederea în autorităţi.
Finanțare pe criterii obiective
Așa cum BIHOREANUL a mai arătat, încă de la instalarea sa la conducerea CJ Bihor în 2020, Bolojan a insistat asupra eficienței cheltuirii bugetelor locale și a instituit un sistem de distribuire a fondurilor de la bugetul județean către bugetele comunelor după indicatori de performanță.
Unul dintre indicatori vizează raportul între cheltuielile de personal din primării și numărul de locuitori, așa încât cu cât cheltuielile pe cap de locuitor ale unei primării sunt mai mici, cu atât să fie deblocate fonduri pentru investiții în dezvoltare.
Un alt indicator este gradul de colectare a veniturilor proprii la bugetele locale: cu cât primăriile își încasează banii din impozite și taxe, cu atât primesc susținere financiară mai mare pentru ca din banii astfel rezultați să fie făcute investiții. La acea vreme, Bolojan denunța faptul că în Bihor existau comune care încasau la bugetele locale doar 30% din sumele pe care chiar primăriile le prognozau spre a fi colectate ca taxe și impozite, iar asta din dorința edililor de a fi „populari”, însă aceiași edili cereau bani de la bugetul județean și de la cel central pentru ca primăriile să nu dea faliment.
CJ Bihor a fost, de altfel, prima administrație județeană din ţară care a aplicat criterii obiective pentru alocarea banilor către primării, reducându-se subiectivismul distribuirii de fonduri pe criterii politice (apartenența primarilor la partidul care conduce județul) și stimulând investițiile care pot determina o dezvoltare a localităților.