Premierul Ilie Bolojan a anunțat că la începutul săptămânii viitoare Guvernul va repune în dezbatere publică proiectul care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor până la 65 de ani și plafonarea pensiilor acestora.
El a arătat că ulterior se va vedea „buna credință și colaborarea loială” între magistrați și celelalte puteri ale statului.
„Respectuos față de magistrați”
Întrebat într-un interviu acordat vineri pentru Europa Liberă cum poate fi soluționată problema pensiilor magistraților, de care depinde dacă România va primi sau nu o sumă importantă, de peste 230 milioane euro, din PNRR, premierul Ilie Bolojan a arătat că dacă rezolvarea ar fi depins de Guvern, condiționarea ar fi fost deja îndeplinită.
„Gândiți-vă că ceea ce s-a întâmplat la Curtea Constituțională, ceea ce se întâmplă în zona pensiilor de magistrați, nu depinde exclusiv de Guvern. Dacă ar fi ținut exclusiv de Guvern, am fi închis acest jalon de mult cu propunerea pe care am făcut-o: ca pensiile să fie aduse la o valoare rezonabilă, de 70% din ultimul salariu net, și de asemenea să existe o perioadă de zece ani de tranziție între prevederile actuale, care le permit să iasă la pensie la 48 de ani, de exemplu, și perioada în care ieși la pensie în mod obligatoriu la 65 de ani”, a spus Bolojan.
Premierul a adăugat că „ceea ce am propus consider că a fost un proiect care este just, este corect, este respectuos față de magistrați”.
Tot la mâna CSM
În acest context, premierul a anunțat că proiectul va reintra în procesul de adoptare, începând cu etapa dezbaterii publice, după care va solicita din nou avizul Consiliului Superior al Magistraturii, iar apoi se va vedea buna credință a acestei instituții.
„Săptămâna viitoare vom repune proiectul (n.r. - în dezbatere publică), în prima parte a săptămânii, trebuie să facem asta ca să existe o perioadă rezonabilă de timp, în așa fel încât CSM să ne poată da un aviz în forma în care vor considera de cuviință. Buna credință și colaborarea loială se vor vedea și din termenul în care se va da un răspuns la cererea de aviz a Guvernului pe proiect, în așa fel încât să îndeplinim condițiile ca în termenul cel mai scurt posibil rezonabil să propunem din nou acest proiect pentru ca el să devină lege. Dacă facem asta, până pe data de 28 (n.r. – 28 noiembrie, termenul până la care România trebuie să demonstreze îndeplinirea condițiilor din PNRR) nu mai avem probleme legate de pierderea banilor, cel puțin nu în totalitate”, a mai spus Ilie Bolojan.
El a precizat că „trebuie să închidem acest lucru, din punctul meu de vedere, până marți”.
Cronologia conflictului
După cum BIHOREANUL a mai arătat, pe 1 septembrie, Guvernul și-a asumat răspunderea pe un proiect ce prevedea creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, etapizat, în următorii zece ani, iar pensiile foștilor judecători și procurori să fie de maximum 70% din veniturile nete avute înainte de retragerea din activitate.
În 4 septembrie, ÎCCJ condusă de Lia Savonea a atacat proiectul la CCR, care după două amânări a decis, pe 20 octombrie, că era neconstituțional, deoarece Guvernul nu a așteptat 30 de zile ca să primească avizul, consultativ, al CSM. De notat că în cadrul CCR pentru admiterea plângerii au votat 5 din cei 9 membri, dintre care patru au devenit judecători constituționali la propunerea PSD.
După decizia CCR, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că o aflase „pe surse” și susținea că trebuie făcut un nou proiect, așa că s-a întâlnit cu reprezentanți ai CSM și a declarat că vrea să formeze un „grup de lucru” care să ajungă la un consens cu magistrații.
Săptămâna aceasta, liderii coaliției de guvernare și președintele Nicușor Dan au avut o întâlnire cu reprezentanți ai magistraților, în urma acesteia G4Media informând că aceștia ar fi cerut ca până la adoptarea vârstei standard de pensionare, de 65 de ani, perioada de tranziție să fie nu de 10, ci de 20 de ani, iar cuantumul pensiilor să fie de 65% din veniturile brute, ceea ce ar însemna 98% din veniturile nete. Negocierile nu au ajuns, însă, la un acord.