Învăţământul orădean se reformează! Alături de schimbările legislative dictate de Ministerul Educaţiei pentru toate unităţile de învăţământ din România, primarul Ilie Bolojan şi şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor, Daniel Negrean, au anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, planul lor comun de schimbare a structurii învăţământului orădean.

Nu este calitate!

Pornind de la constatarea unor probleme cheie ale învăţământului românesc, precum eficienţa economică, calitatea şi competivitatea, primarul Ilie Bolojan a precizat ce doreşte să schimbe în educaţie. "Ce constatăm azi: învăţământul românesc este neadaptat la realitatea economică. De exemplu, în planurile de şcolarizare, inspectoratele ţineau cont mai mult de competenţele corpurilor profesionale ale unităţilor de învăţământ decât de ceea ce cere piaţa", a declarat Bolojan. O altă hibă a şcolii româneşti, a spus el, este faptul că dascălii nu mai sunt racordaţi la realitatea pieţei, astfel că lecţiile pe care le predau nu sunt compatibile cu piaţa muncii.

"O altă problemă: calitatea lasă de dorit. La examenul de Bacalaureat, în condiţiile în care a fost redusă copierea, rata de promovare de 55% este o oglindă a calităţii", a precizat primarul. În acelaşi timp, însă, 45% din companiile care activează în România nu-şi găsesc angajaţii potriviţi. "Pregătim prea mulţi studenţi, dar n-am pregătit oameni care să înveţe o meserie, iar în final nu se crează decât o frustrare socială, căci tinerii absolvenţi nu îşi găsesc un loc de muncă", a explicat edilul.

În aceste condiţii, municipalitatea şi-a stabilit nişte direcţii pe care să le urmeze învăţământul orădean: să înfiinţeze programe de studii cerute de firmele locale, să îi ducă pe profesori în companii, astfel încât să se familiarizeze cu noile tehnologii, dar şi să colaboreze cu şcolile şi firmele pentru schimbarea mentalităţii părinţilor, care trebuie să accepte că a-şi trimite copilul la o şcoală profesională nu este un eşec.

În fine, primarul vrea ca firmele locale să aibă reprezentanţi în consiliile de administraţie ale şcolilor cu profil tehnic sau profesional, astfel încât să se implice şi mai mult în educaţia elevilor.

Clase mai puţine, cu elevi mai mulţi

Pentru a putea atinge ţinta creşterii calităţii învăţământului orădean, Bolojan şi Negrean au în plan şi reformarea claselor. Astfel, clasele vor avea numărul maxim de elevi permis de lege sau cel mult mediu, însă sub nicio formă nu vor mai funcţiona cu mai puţin de 20 de elevi.

Mai precis, conform inspectorului-şef Negrean, dacă în actualul an şcolar în Oradea funcţionează 75 de clase de-a V-a cu 1.725 de elevi, adică o medie de 23 de elevi pe clasă, sub media impusă de Minister de 25 de elevi, din următorul an şcolar situaţia va fi alta. La un număr estimat de 1.860 de elevi care vor intra în gimnaziu, Oradea ar urma să aibă 66 de clase cu câte 28 de elevi, din care 53 vor fi cu predare în limba română, 12 cu predare în maghiară şi una cu predare în germană. "Pentru anul şcolar 2014-2015, în municipiul Oradea numărul minim de elevi pentru clasa a V-a este de 25, indiferent de limba de predare", a declarat Negrean. Totodată, numărul maxim de elevi este de 32.

De asemenea, pentru cei aproximativ 2.839 de elevi care vor intra în clasa a IX-a se vor înfiinţa 101 clase, astfel că într-o clasă vor învăţa câte 28 de elevi. Asta în timp ce în prezent sunt 104 clase de-a IX-a în Oradea, în medie cu câte 26 de elevi.

Interesant este însă şi planul de "răsturnare" a structurii acestor clase. În prezent, din cele 104 clase de-a IX-a, 50 sunt de filieră teoretică (34 profil real şi 16 uman), 15 de filieră vocaţională, iar 39 de filieră tehnologică, astfel că învăţământul teoretic şi vocaţional însumează 62,5%, iar cel tehnologic 37,5%. Însă, la recomandarea Ministerului Educaţiei, până în 2020 această pondere trebuie să se schimbe, iar clasele teoretice şi vocaţionale să reprezinte 40%, iar cele tehnologice alături de cele profesionale 60%. "În acest an şcolar numărul de clase de şcoală profesională, care începe în a X-a, este de 13, dar pentru anul şcolar 2014-2015, când învăţământul liceal profesional va începe din clasa a IX-a, estimăm un număr de 41 de clase", a precizat Negrean.

Astfel, an de an vor continua să dispară clasele teoretice din şcolile orădene, în detrimentul celor profesionale. "Treptat, în următorii cinci an, în fiecare an de la clasa a IX-a vom scădea cu 5 numărul de clase teoretice", a explicat Bolojan.

Victime colaterale

Ce se va întâmpla cu profesorii orădeni, dat fiind că, după tăierile de la clasele a V-a şi a IX-a, numărul acestora a scăzut cu 7%, încă nu se ştie, dar cel mai probabil unii vor preda la sate ori se vor reprofila. Negrean a precizat că situaţia exactă va fi cunoscută abia după consultările cu directorii de şcoli, care se vor ralia la noile reguli.

În acelaşi timp, primarul a admis că măsurile pe care le-a gândit va duce la scăderea numărului studenţilor Universităţii din Oradea. "Rămâne la latitudinea Universităţii să se calibreze", a spus Bolojan.