Premierul interimar Ilie Bolojan le-a răspuns, joi seara, criticilor care îi reproșează intrarea României în recesiune și inflația ajunsă la 10,7%, susținând că actuala situație economică este efectul deficitelor mari din anii trecuți și al „suprastimulării consumului pe datorie”.
„Este anormal și imoral ca atunci când guvernele care au fost în 2023-2024 au dat foc la acoperișul casei, României (...), să vii și să îl critici pe cel care vine să stingă focul”, a spus Bolojan, într-o declarație susținută la Palatul Victoria.
„Într-un deșert economic”
Declarația premierului interimar a venit după ce Institutul Național de Statistică a anunțat, miercuri, că Produsul Intern Brut al României a scăzut, în primul trimestru al acestui an, cu 0,2% față de trimestrul IV din 2025. Comparativ cu același trimestru din 2025, economia s-a contractat cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, respectiv cu 1,7% pe seria brută. Tot INS a anunțat că rata anuală a inflației a urcat în aprilie la 10,7%.
Bolojan a fost criticat de mai multe voci după apariția datelor, în special de liderul PSD Sorin Grindeanu, care a susținut că premierul interimar „lasă România într-un deșert economic” și că „trebuie să plece urgent”, acuzând un „plan de sărăcire națională”. Totodată, una dintre vocile critice i-a aparținut chiar fostului prim-ministru PSD, Marcel Ciolacu.
Bolojan: inflația va scădea
Joi seara, după o ședință de Guvern, Bolojan a spus că nu fuge de subiectul economiei. „Aceste date nu sunt o surpriză, ci sunt un efect al mai multor factori”, a declarat premierul interimar.
„Inflația este un rezultat cumulat al mai multor factori, care înseamnă că, dacă ai deficite imense - deci, arunci banii în piață -, inevitabil vei crea o bază pentru inflație; și am plecat cu o inflație mare de anul trecut. Și, în plus, vă rog să vă gândiți la efectele liberalizării prețului la electricitate, la cele două procente în plus la Taxa pe Valoare Adăugată, din 2025, la care s-au adăugat efectele războiului din Iran, ceea ce a însemnat scumpiri de prețuri la pompe la combustibil, și, de asemenea, zona de îngrășăminte pentru agricultură, dar ele s-au reflectat și în costuri de producție și în celelalte prețuri”, a detaliat Bolojan.
Premierul interimar a estimat că inflația anuală ar urma să scadă în lunile următoare, pe măsură ce ies din calcul lunile cu inflație mare din 2025. „Pe măsură ce lunile din anul trecut, cu o inflație mai mare, mă refer la iulie-august, vor ieși din calcul, vom vedea că inflația anuală, așa cum va fi raportată în lunile următoare, va începe să scadă. Și dacă nu vor interveni și alte șocuri, în luna iulie ne vom duce către o inflație de 8%, iar în august vom coborî spre 6%”, a afirmat acesta.
Consum pe datorie
În ceea ce privește scăderea economiei, Bolojan a spus că România se află în „al doilea trimestru de recesiune tehnică”, după revizuirea datelor pentru finalul anului trecut, dar a susținut că aceasta arată, paradoxal, începutul unei corecții necesare: „Și acesta era un efect previzibil și, chiar dacă pare un semn care nu e bun, eu cred că este un semn că economia noastră se însănătoșește”.
El a susținut că, în anii trecuți, economia a fost ținută artificial prin deficit și consum pe datorie. „Gândiți-vă că în 2024 deficitul a fost de peste 9%, iar creșterea economică a fost undeva în jur de 1%. Ce înseamnă asta? Că am suprastimulat consumul, pe datorie, fără corespondent în producția internă, pentru a masca, de fapt, o scădere economică. Și acum suntem într-un moment al adevărului. Aceasta este starea reală a economiei, fără deficite imense, care sunt gândite doar pe îndatorare, dar care nu mai puteau fi susținute”, a declarat Bolojan.
Premierul interimar a insistat că reducerea deficitului are, inevitabil, efecte de contracție economică. „Orice corecție de acest fel, și am spus-o, are efecte de contracție economică; nu s-a văzut nicăieri o corecție de deficit fără o contracție economică și, inevitabil, are și niște efecte adverse”, a spus el.
Cel care „stinge focul”
Bolojan a respins și acuzațiile potrivit cărora scăderea deficitului ar fi fost obținută prin „inginerii contabile” sau prin neplata facturilor.
„Că suntem pe calea cea bună o arată scăderea deficitului, reușită anul trecut, și mi se pare că este total anormal și este fals în totalitate că această reducere de deficit ar fi fost rezultatul unor inginerii contabile prin neplata facturilor. Cum se demonstrează asta? Foarte simplu: există două tipuri de calcul al deficitului - deficitul cash, adică, facturile achitate din împrumuturi, și deficitul ESA, care include și facturile emise, dar neplătite. Și anul trecut am avut deficitul cash de 7,6% din PIB și deficitul ESA de 7,9% din PIB, o diferență minimă - gândiți-vă cum a fost în 2024 -, care arată că facturile au fost plătite, chiar și cele restante de mult timp. Și Ministerul Dezvoltării, dacă vă aduceți aminte, a anunțat că, la finalul anului, toate facturile au fost plătite”, a afirmat premierul interimar.
În fine, Ilie Bolojan a caracterizat drept „imoral” ca cei care au provocat neajunsurile economice să dea vina pe el.
„Este anormal și imoral ca atunci când guvernele noastre, guvernele care au fost în 2023-2024, au dat foc la acoperișul casei, României, adică, au generat deficite prin aruncarea banilor către toate direcțiile, în scop electoral, în mod evident, prin inflația care a fost generată, să vii și să îl critici pe cel care vine să stingă focul, pentru că atunci când stingi focul, în mod inevitabil, apa mai distruge câte ceva care oricum n-ar fi putut fi salvat”, a spus Bolojan.