Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat miercuri seară, la Digi24, de ce România susține construirea și dezvoltarea Coridorului Vertical de gaze, promovat puternic de Statele Unite, dar nu a acceptat ca firmele românești să cumpere gaze naturale lichefiate (GNL) americane în condiții considerate neavantajoase economic. Declarațiile vin în plin scandal provocat de declarațiile ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, și pe fondul dezvăluirilor din presa românească despre demersurile făcute de fostul ministru PSD al Energiei, Bogdan Ivan, pentru achiziționarea de GNL american.
Bolojan a făcut o distincție clară între infrastructura Coridorului Vertical și cumpărarea propriu-zisă a gazului. România, a spus el, are interesul ca magistralele din Grecia, Bulgaria și România să poată transporta gaze mai departe spre Ungaria, Slovacia, Republica Moldova și Ucraina, aceasta fiind o rută suplimentară de aprovizionare pentru regiune.
„Suntem parte din proiect, îl susținem și, de asemenea, trebuie să oferim tarife competitive”, a spus Bolojan, precizând că România este pregătită să facă investițiile necesare în interconectări.
„România nu are nevoie de gaz”
Alta este, însă, potrivit lui Bolojan, problema cumpărării gazelor transportate pe această rută. România își acoperă în prezent peste 80% din necesar din producția proprie, iar din 2027 urmează să înceapă exploatarea gazelor din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră.
„România nu are nevoie de gaz. România va fi un exportator de gaz”, a declarat premierul interimar, adăugând că această situație a fost comunicată atât administrației americane, cât și Ambasadei SUA la București. „N-aveam cum să susțin achiziția de gaz, pentru că, în afară de faptul că trebuie să ai nevoie de gaz, mai e o problemă legată de prețurile la care cumperi”, a explicat Bolojan.
Cu alte cuvinte, Bucureștiul susține Coridorul Vertical ca infrastructură regională și ca alternativă la gazul rusesc, dar nu consideră că România trebuie să devină automat și cumpărător al GNL-ului american transportat prin acesta.
„Agentul” Ivan de la PSD
Subiectul a provocat controverse încă din primăvară. G4Media a dezvăluit că, în 16 ianuarie 2026, ministrul PSD al Energiei de la acea vreme, Bogdan Ivan, le-a transmis președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan documente în care cerea inițierea unui acord interguvernamental România-SUA în domeniul GNL și un mandat explicit de negociere pentru Ministerul Energiei, inclusiv cu sprijinul MAE, MApN și SRI.
Ivan argumenta că trebuie evitat „riscul unui blocaj diplomatic cu partenerul strategic SUA”. Potrivit G4Media, demersul a fost privit cu rezerve atât la Cotroceni, cât și la Palatul Victoria, din cauza prețului și a contextului economic.
HotNews a relatat, la rândul său, că pe 11 februarie Ivan a convocat conducerile Romgaz și Transgaz într-o teleconferință în care s-a discutat despre cumpărarea a circa 1,5 miliarde metri cubi de gaze americane, prin intermediari greci și români.
Romgaz a analizat o posibilă achiziție de GNL american și a concluzionat că operațiunea nu se justifică economic. Potrivit documentelor citate de G4Media și e-nergia.ro, compania estima că acceptarea condițiilor propuse putea produce pierderi de 50 până la 300 milioane euro anual.
G4Media a dezvăluit miercuri și că, la câteva zile după acea discuție, Corpul de Control al Ministerului Energiei a ajuns la Romgaz, ca mijloc de presiune asupra conducerii societății. Ministerul și compania au confirmat controlul, dar au precizat că obiectul oficial al acestuia a fost situația centralei de la Iernut, nu contractul pentru gaze.
Ivan a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi făcut presiuni pentru încheierea unui contract, susținând că demersurile sale urmăreau o strategie energetică România - SUA și transformarea țării într-un actor regional. „Nu există și nu au existat niciodată discuții de volume, prețuri sau achiziții”, afirma fostul ministru în luna mai.
Povestea ambasadoarei
Controversa a revenit în actualitate după ce Wall Street Journal a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi afirmat în martie, la o întrunire în Atena, într-o dispută cu ministrul grec al Energiei, că Statele Unite pot provoca schimbarea unor guverne, invocând ca exemplu situația din România, unde guvernul Bolojan era amenințat cu demiterea, iar ulterior a și căzut, printr-o moțiune de cenzură votată de PSD și AUR. Avocatul diplomatei a contestat însă relatarea privind respectivul schimb de replici.
Pe 31 martie, Guilfoyle s-a aflat la București la o întâlnire la care au participat, între alții, liderul PSD Sorin Grindeanu, ministrul Energiei Bogdan Ivan și consilierul prezidențial Florin Vlădică. Grindeanu a confirmat că discuția a vizat Coridorul Vertical și rolul României ca țară de transit, dar a calificat drept „fabulații” speculațiile privind alte înțelegeri.
În intervenția de miercuri de la Digi24, Bolojan a evitat să comenteze aceste contacte politice și a insistat că România nu are o dispută cu Statele Unite: parteneriatul strategic trebuie consolidat, dar contractele comerciale trebuie judecate în funcție de necesitate și de preț, a spus el.
Bolojan și americanii
Suspiciunile că poziția lui Bolojan în chestiunea gazelor americane ar fi putut irita Washingtonul sunt alimentate și de un episod anterior, tot din domeniul energetic. În primăvară, Bolojan a atacat dur proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești, dezvoltat cu tehnologia companiei americane NuScale, după ce Nuclearelectrica cheltuise deja peste 240 milioane euro.
Premierul a inclus proiectul între exemplele de „parazitare a cămărilor statului” și „jefuire a bugetului cetățenilor”, afirmând că România risca să rămână „cu un teren și niște hârtii”, în condițiile în care costul investiției crescuse masiv, iar energia produsă ar fi fost mai scumpă decât cea disponibilă pe piață. Bolojan a spus atunci că informase și Ambasada SUA asupra problemelor proiectului.
Criticile sale au provocat o reacție neobișnuit de directă chiar din partea ambasadorului României la Washington, Andrei Muraru, care a declarat ulterior că ele au fost primite „foarte prost” în SUA și că nemulțumirile Bucureștiului ar fi trebuit comunicate în alți termeni.
Astfel, în numai câteva luni, Bolojan s-a aflat în două dosare energetice importante în situația de a pune sub semnul întrebării, din rațiuni de cost și eficiență economică, proiecte legate de companii sau interese americane: mai întâi SMR-urile de la Doicești, apoi achiziția de GNL american. Cele două episoade au alimentat speculațiile privind existența unor tensiuni cu partea americană și chiar că acestea au contat în căderea guvernului Bolojan.