Premierul interimar Ilie Bolojan pledează pentru instalarea rapidă a unui Guvern cu puteri depline, avertizând că România riscă să piardă progresele făcute în reducerea deficitului dacă viitorul Executiv va reveni la cheltuieli nesustenabile.
Bolojan consideră că țara are nevoie de un premier pregătit să ia decizii nepopulare și „cu mandatul pe masă”, avertizând că anul 2027 se anunță și mai dificil pentru buget, iar direcția poate fi inversată rapid de un viitor Executiv care ar reveni la politica cheltuielilor pe datorie.
Deficit redus
Într-o postare publicată luni pe Facebook, în care a prezentat și grafice privind situația economică-financiară, Ilie Bolojan a făcut un bilanț al măsurilor de reducere a deficitului luate în ultimul an, dar a avertizat că rezultatele obținute sunt fragile și pot fi pierdute dacă următorul Guvern va abandona reformele și disciplina bugetară.
El și-a început mesajul subliniind că România se află „într-un moment important”, după schimbarea politicii fiscal-bugetare începută anul trecut, rezultatul fiind că, potrivit Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar din primele șapte luni ale lui 2026 este de 48,08 miliarde lei, reprezentând 2,34% din PIB, mult sub cele 76,44 miliarde lei (3,99% din PIB) din perioada similară a anului trecut, scăderea nominală fiind de 37%.
Bolojan subliniază că miza acestei reduceri nu este doar contabilă, deoarece „fiecare punct de scădere ne apropie de echilibrul în care să consumăm ce producem, nu ceea ce împrumutăm”.
Totodată, premierul interimar arată că în ce privește cheltuielile de personal ale statului, și acestea s-au redus, fără ca investițiile să fie sacrificate. În primele șapte luni ale anului, investițiile publice au ajuns la 76 miliarde lei, cu aproape 15 miliarde lei mai mult decât în perioada similară din 2025, fiind susținute în bună măsură de fondurile europene.
„Reducem cheltuielile care nu pot fi susținute și protejăm investițiile care dezvoltă România”, afirmă Bolojan.
Prețul corecției: încetinirea economiei
Premierul admite, totodată, că reducerea deficitului a avut un cost, și anume încetinirea economiei. Explicația sa este că o parte din creșterea economică a ultimilor ani fusese alimentată artificial de consum finanțat prin împrumuturi, iar odată cu reducerea deficitului această componentă a dispărut. Altfel spus, Guvernul a tăiat din „combustibilul” artificial care ținea consumul ridicat, dar concomitent împingea statul spre datorii tot mai mari, a subliniat Bolojan, calificând drept „iluzorie” partea de creștere economică provenită din acest consum pe datorie.
De asemenea, premierul interimar a subliniat că ajustarea a fost suportată de întreaga societate și le-a mulțumit românilor pentru acest efort: „Această corecție a avut și un efect de contracție economică. Consumul a scăzut cu partea care era pe datorie, cu bani împrumutați. Economia a pierdut creșterea, de fapt iluzorie, adusă de acest consum pe datorie. A fost un efort colectiv al societății, pentru care le mulțumesc românilor”.
„Provizoratul nu trebuie să mai continue”
Mesajul lui Bolojan nu este doar economic, ci și politic, premierul arătând că România este condusă de un Guvern interimar din 5 mai, după moțiunea de cenzură, iar Executivul rămas la Palatul Victoria are prerogative limitate.
„Situația de provizorat nu trebuie să mai continue”, avertizează premierul interimar, subliniind că „instrumentele unui guvern interimar sunt limitate”.
Bolojan afirmă că incertitudinea politică pune sub semnul întrebării continuarea disciplinei bugetare și a reproșat PSD eșecul adoptării legii salarizării, pus pe seama „iresponsabilității” acestui partid, ceea ce alimentează îndoielile privind capacitatea viitorului Guvern de a ține cheltuielile sub control.
Guvern reformist, premier responsabil
Premierul a avertizat că adevăratul test va începe anul viitor, deoarece România trebuie să continue reducerea deficitului, ținta indicată pentru 2027 fiind de 5,3% din PIB, însă condițiile mai dificile.
Bolojan a subliniat că granturile din PNRR nu vor mai exista, cheltuielile pentru apărare nu vor putea fi reduse, salariile și pensiile vor trebui indexate, iar plata dobânzilor va continua să apese tot mai greu asupra bugetului, după creșterea rapidă a datoriei publice din anii cu deficite mari.
În aceste condiții, liderul PNL invocă două ipoteze pentru viitorul Guvern: continuarea reformelor și schimbarea modelului economic, de la consum pe datorie spre investiții, ori întoarcerea la cheltuielile fără acoperire.
A doua variantă, afirmă Bolojan, ar putea avea consecințe mult mai grave decât înaintea actualei corecții: „Dacă (n.r. – viitorul Guvern) nu va continua reformele structurale sau, chiar mai rău, va ceda tentației populiste de a deschide robinetul banilor și al consumului, vom reveni la o situație chiar mai rea decât cea anterioară, pentru că niciun finanțator nu va mai crede că suntem capabili să ne schimbăm. Această variantă trebuie evitată pentru România”.
A cincea lună fără Guvern plin
Mesajul lui Ilie Bolojan vine în momentul în care România a intrat în a cincea lună fără un guvern cu puteri depline, după ce cabinetul pe care l-a condus a fost demis pe 5 mai printr-o moțiune de cenzuri inițiată și votată de PSD și AUR.
O primă încercare a președintelui Nicușor Dan de învestire a unui alt guvern, condus de Eugen Tomac, s-a încheiat înaintea votului de învestitură, iar un guvern propus ulterior de Adrian Veștea a fost respins de Parlament pe 22 iunie.
Potrivit informațiilor publicate de presa centrală, președintele Nicușor Dan ar urma să organizeze în această săptămână noi consultări și să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru. Pe masa Cotroceniului se află două propuneri: Sorin Grindeanu, susținut de PSD, și Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR.