Universitatea din Oradea este în plină "epocă Bungău". Rectorul îşi încheie cel de-al treilea mandat şi se pregăteşte fără emoţii să-l înceapă pe al patrulea, fiind unicul candidat înscris în cursa care va avea deznodământul în luna mai.
În premieră, mandatele de rector se vor întinde pe durata a 5 ani, perioadă în care Constantin Bungău îşi propune să creeze o universitate sustenabilă, care să atragă tot mai mulţi studenţi din străinătate şi să fie tot mai digitalizată. Profesorul în vârstă de 58 de ani vrea, de asemenea, o universitate mai prezentă în urbe şi în viaţa orădenilor. "Oradea nu trebuie să fie doar un oraş Art Nouveau, ci şi unul universitar", spune el.
Cu mulţi susţinători
Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru rectorat a expirat vineri, 12 aprilie, şi – surprinzător - doar rectorul în funcţie şi-a anunţat această dorinţă. Cum îşi explică situaţia? Prin susţinerea de care se bucură în Universitate.
"Un candidat nu trebuie să aibă o abordare personală, ci instituţională. Nu candidezi pe persoană fizică, şi degeaba o faci dacă nu sunt alţii care să te susţină", spune Bungău. Aşadar, faptul că niciun alt universitar nu s-a înscris în cursă se traduce prin faptul că actualul rector are mulţi susţinători şi ar fi greu de învins la vot.
În ultimele luni s-a vehiculat că prodecanul de la Medicină, PSD-istul Florian Bodog, ar fi vrut să candideze, la fel ca în 2016, dar s-a răzgândit. Bodog şi-a depus candidatura doar pentru un loc în Senatul universitar, dar a retras-o câteva zile mai târziu.
Încă un deceniu?
Aflat în funcţie din 2012, când a preluat conducerea Universităţii tot de la un inginer, Cornel Antal, Constantin Bungău este pentru a doua oară candidat unic. La scrutinul din 2020, în plină pandemie, a fost singurul care a cerut votul pentru rectorat, chiar dacă atunci a fost nevoit să demisioneze înainte de a candida. Era o scamatorie permisă de vechea lege a educaţiei, care prevedea că rectorii pot avea maximum două mandate complete de câte 4 ani, iar demisia înainte de încheierea celui de-al doilea mandat i-a deschis drumul spre al treilea.
Acum, rigorile legii nu-i pun nicio piedică, ba chiar din contră. De anul trecut, învăţământul universitar este reglementat prin Legea 199, potrivit căreia o persoană poate fi rector de cel mult două ori, iar în premieră un mandat durează 5 ani. Legea a "resetat" însă mandatele anterioare, astfel că pe lângă mandatul 2024-2029 pe care se pregăteşte să-l câştige acum, Bungău ar putea să mai pretindă şefia Universităţii şi după, până în 2034!
Universitatea, tot mai bogată
Odată cu candidatura, profesorul a depus şi planul managerial pentru următorii 5 ani. Documentul face o radiografie a instituţiei, unde, arată Bungău, sunt în derulare sau în plan investiţii de 450 milioane lei şi care, financiar, o duce mult mai bine ca în trecut. În 2023, UO a avut un buget de 304 milioane lei (cu 74 milioane lei mai mare decât în urmă cu 4 ani) şi 76 milioane lei disponibili în conturi, de trei ori mai mulţi decât înainte de precedentele alegeri.
Bungău mai arată că pentru primul trimestru din anul 2024 Universitatea se află pe locul 2 naţional în clasamentul cercetării, cu o medie anuală de 515 articole recunoscute internaţional, şi aminteşte că instituţia este în alianţa EU Green, alături de 8 universităţi europene cu care a atras, în total, fonduri nerambursabile în valoare de 18,2 milioane euro.
O reuşită cu care Bungău se laudă la alegeri este că nu a redus numărul specializărilor şi facultăţilor, nici măcar în vremurile în care instituţia dădea aproape toţi banii pe salarii. De asemenea, rectorul punctează că numai în anul 2023 UO a derulat 53 de proiecte de cercetare finanţate din exteriorul instituţiei, iar anul acesta l-a început cu anunţul că a atras 50 milioane lei pentru investiţii în infrastructură, amenajând un sediu nou pentru Medicina Dentară şi pregătind construirea unui cămin nou şi a celei de-a doua cantine din campus.
Pro-societate
Pentru următorul mandat, rectorul îşi propune să continue obiectivele deja asumate pentru digitalizare, sustenabilitate şi internaţionalizare. Concret, vrea ca facultăţile să aibă mai multe programe de studii accesibile străinilor, să continue să investească în utilizarea energiilor regenerabile în campus, să predea tinerilor educaţie ecologică şi să trimită studenţii în cât mai multe schimburi de experienţă în străinătate.
Un obiectiv nou asumat de Bungău este implicarea în societate. Rectorul vrea ca Universitatea să organizeze mai multe evenimente cu tematică "pro-cunoaştere, pro-adevăr şi pro-societate". "Vreau să aducem în campus şi în oraş personalităţi şi să creăm evenimente care să nu fie doar pentru educaţie sau cercetare, ci pentru comunitate. Oradea nu trebuie să fie doar un oraş Art Nouveau, ci şi unul universitar, şi nu din punct de vedere al numărului studenţilor, ci prin acţiunile pe care le are", spune Bungău, recunoscând că mediul academic local este deficitar la acest capitol.
Planul propus este disponibil pe site-ul Universităţii, dar nu va fi suspus unei dezbateri publice, în lipsa altor candidaţi. Pe 14 mai, este programat primul tur de scrutin, iar dacă nu se va întruni cvorumul de prezenţă, al doilea va avea loc două zile mai târziu. Aşadar, a rămas doar o chestiune de timp până când Bungău va deveni, din actualul rector, noul rector.
JUDECATĂ MOARTĂ
Procesul de corupţie, departe de final
Pe lângă cel mai mare grad didactic şi titlul de abilitat, rectorul Constantin Bungău mai are o calitate care nu-i apare în CV: inculpat într-un dosar al DNA Oradea, care îl acuză de corupţie. În 2016, imediat după ce şi-a început al doilea mandat, Bungău a fost arestat, iar în acelaşi an a fost trimis în judecată, acuzat că ar fi luat şpagă butoni de aur, parfum şi o cravată de firmă pentru a o ajuta pe psihologa Camelia Dindelegan (foto) să promoveze în cariera academică - şi aceasta inculpată în dosar, alături de soţul ei, preotul ortodox Vasile Dindelegan, şi de fosta decană de la Ştiinţe Socio-Umane, Floare Chipea.
După 8 ani, procesul încă se judecă în primă instanţă, la Tribunalul Bihor, unde în continuare se audiază martori, şi este greu de crezut că se va încheia cu o soluţie, pentru că faptele de care sunt acuzaţi universitarii s-au prescris în luna februarie a acestui an. Deocamdată, niciun avocat nu a solicitat încetarea procesului din acest motiv, inculpaţii sperând probabil să fie achitaţi şi, astfel, să-şi demonstreze nevinovăţia.
RECTOR BOGAT
Ce avere are Constantin Bungău
Cei 12 ani la conducerea Universităţii au îngroşat şi averea lui Constantin Bungău. Conform celei mai recente declaraţii de avere, care a fost făcută publică în 2023, profesorul avea în conturi economii de 185.214 lei şi de 45.234 euro şi un salariu anual brut de 148.892 lei (în medie lunară, 12.407 lei), la care se adaugă aproape 120.000 lei încasaţi în acelaşi an din contracte de cercetare, coordonarea de doctorate şi proiecte.
Rectorul avea şi acţiuni la diferite firme în valoare de peste 1,5 milioane lei, dar şi împrumuturi de 305.000 lei acordate propriei firme, respectiv de 55.000 euro şi 45.200 lei unuia dintre fiii săi. Împreună cu soţia sa, Simona Bungău, şi aceasta profesoară universitară, rectorul deţine o casă, un spaţiu comercial şi două terenuri intravilane în Oradea, iar inginerul a moştenit şi un teren agricol. De asemenea, soţii Bungău deţin bijuterii şi obiecte de artă în valoare de 21.400 euro.
Prin comparaţie, în 2013 rectorul strânsese în conturi doar 140.800 lei şi 3.000 euro, dar avea şi o datorie de 15.000 dolari, mai puţini bani daţi împrumut (277.000 lei firmei, 22.000 euro şi 30.700 lei fiului), plus acţiuni valorând 200.000 lei. Tot în urmă cu un deceniu, familia Bungău deţinea şi o casă de vacanţă în Lazuri de Beiuş, un spaţiu comercial în Sânmartin şi două terenuri în Oradea, între timp vândute, iar bijuteriile strânse valorau mai puţin, 17.000 euro. La acea vreme, şi veniturile rectorului erau mult mai mici: 104.000 lei anual, din salarii şi proiecte.