20.000 de bihoreni şi-au pierdut locurile de muncă sau au intrat în şomaj tehnic în ultima lună, după ce firmele la care lucrau şi-au redus activitatea ori s-au închis, din pricina pandemiei de Covid-19.
Printre cei care pot conta pe faptul că vor avea un loc de muncă şi în lunile următoare se numără angajaţii companiei orădene Decitex. Fabrica produce mopuri şi lavete din microfibră, acum mai căutate ca oricând, pentru că dezinfectează suprafeţe folosind doar apă. Asaltată de clienţi, Decitex n-a acceptat prea multe cereri noi. "Nu vom pune în pericol sănătatea angajaţilor noştri. Nu aşa ne vom îmbogăţi", crede directorul Cătălin Popa.
În schimb, fabrica a pus umărul la lupta spitalelor româneşti cu coronavirusul şi le-a donat mopuri şi lavete care să le ajungă până în iunie.
Made in Oradea
În urmă cu 20 de ani, un inginer textilist francez s-a infectat cu stafilococ auriu, o bacterie foarte rezistentă, care se răspândeşte din cauza lipsei de igienă din spitale. Atunci, Guillame Leimonerie a decis că va căuta soluţii pentru ca spitalele să fie cât mai curate şi aşa a înfiinţat Decitex, companie producătoare de materiale textile pentru curăţenie profesionistă.
Produsele sunt în aşa fel concepute încât dezinfectează suprafeţe folosind doar apă sau o cantitate mică de substanţe chimice. Explicaţia stă în microfibrele care le compun şi care, prin puterea statică şi alte secrete bine păstrate, "atrag" mizeriile, bacteriile şi viruşii. Chiar şi stafilococul auriu! Ele sunt ideale pentru spitale, pentru că reduc costurile cu dezinfectanţii, dar şi pentru hoteluri, restaurante ori alte locuri unde curăţenia deplină e lege.
Din 2004, în Oradea funcţionează una dintre cele trei fabrici Decitex din lume. "Am pornit cu o investiţie de 40.000 euro şi 11 angajaţi, iar acum avem 57 de angajaţi şi o cifră de afaceri care trece bine de un milion de euro", spune directorul Cătălin Popa (foto).
În fiecare zi, în fabrica din Parcul Industrial II se produc lavete şi mopuri care ajung în toată lumea, dar nu în magazine. "70% din clienţii noştri sunt spitale sau companii din industria farmaceutică. Avem contract cu NHS (n.r. Ministerul Sănătăţii din Marea Britanie) şi suntem prezenţi în aproape toate saloanele albe din Anglia. În statul Victoria din Australia, toate instituţiile publice fac curăţenie cu produse fabricate la Oradea. Ne găsiţi şi pe piaţa din Emiratele Arabe Unite, atât în spitale, cât şi în Horeca. La Burj al-Arab se face curăţenie cu mopuri făcute în Oradea", se mândreşte Cătălin. Cel mai mult îl bucură că vinde şi în China, ţara în care aproape orice se poate copia.
Angajaţi protejaţi
Cu o capacitate de producţie de un milion de mopuri pe an şi două milioane de lavete, fabrica orădeană este, de o lună, asaltată de comenzi. După ce soluţiile dezinfectante s-au epuizat în toată lumea, spitalele au căutat soluţii alternative. "Refuzăm comenzi de 3 milioane de euro pe săptămână", spune managerul.
Cum producţia fabricii se bazează pe cei 52 de muncitori care confecţionează lavetele şi mopurile, Cătălin a decis să nu-i surmeneze câtuşi de puţin. "În ciuda cererilor enorme din piaţă, am decis să nu facem ore suplimentare, pentru a nu slăbi organismul angajaţilor şi a nu ajunge mai sensibili la atacuri virale. A ne "rupe" oamenii acum ar fi penalizant pentru noi pe termen lung. Risc să-i am în concediu medical, să fie obosiţi, să cresc riscul de accidente de muncă şi atunci pierdem toţi", crede directorul.
Reguli noi
Tot pentru sănătatea angajaţilor, Cătălin a implementat reguli noi în fabrică: maximum trei persoane mănâncă simultan în sala de mese, suprafeţele comune sunt dezinfectate frecvent, toată lumea poartă obligatoriu măşti şi îşi măsoară temperatura, iar unii angajaţi sunt ţinuţi acasă.
"I-am rugat să rămână acasă pe cei care au peste 60 de ani, care au probleme medicale cunoscute, pe fetele care au soţi şoferi de TIR, dar şi pe cei care intraseră în vria conspiraţionistă, pentru că sunt convins că ei oricum nu respectă măsurile impuse". Cu toţii îşi primesc salariul integral, ca şi cum ar fi la muncă. "Mi se pare o datorie morală", spune managerul.
Măsurile luate de conducere menţin optimismul angajaţilor, care nu se declară defel deranjaţi de faptul că nu mai pot mânca împreună ori că trebuie să poarte măşti. "Ne vedem de treabă şi suntem convinşi că vom trece cu bine peste pandemia asta", zice Ana Lazăr (foto), unul dintre cei zece angajaţi care lucrează la Decitex încă de la înfiinţarea fabricii.
Donaţii pentru spitale
În ultimele două luni, Decitex a răspuns cu prioritate la comenzile clienţilor din portofoliu şi a acceptat câţiva noi doar dacă solicitările acestora au putut fi onorate în ritmul obişnuit de muncă. Cătălin Popa recunoaşte că n-a bătut palma cu nicio instituţie din România, chit că aproape zilnic a fost sunat de manageri de spitale. "Nu am acceptat, pentru că erau haotici. Mulţi dintre ei nici nu ştiau suprafaţa pe care o au de curăţat, aşa că nu puteam face estimări de cantităţi de produse necesare".
În schimb, spitalele din România care aveau deja contracte cu Decitex au primit o mână de ajutor. "Le-am furnizat gratuit, pentru secţiile de Covid, necesarul de produse de care vor avea nevoie până în luna iunie", zice Cătălin. Patru spitale mari din ţară şi alte câteva zeci de spitale mici din aproape toate judeţele au primit acest sprijin.
"Acasă" a făcut, totuşi, o excepţie: chiar dacă nicio clinică din Bihor nu este clientul Decitex, fabrica a donat mopuri şi lavete Spitalului Municipal din Oradea, locul unde, aşa cum se ştie, sunt trataţi bihorenii bolnavi de Covid-19.
Inginerii textilişti din Franţa caută soluţia şi pentru "curăţarea" noului coronavirus fără dezinfectanţi, dar încă n-au găsit-o. "Avem gamă de nanofibre, dar până acum rezultatele au fost decepţionante. Coronavirusul are un diametru între 40 şi 140 de nanometri, iar nanofibra noastră reuşeşte să capteze până la 200 de nanometri", zice managerul orădean. Cu alte cuvinte, ce e mai mic "scapă" printre fibre.
Fă, fă, fă!
Spre deosebire de alţi producători care sunt la mare căutare acum, precum cei care fac dezinfectanţi sau măşti medicale, Decitex a hotărât încă din ianuarie să nu majoreze preţurile produselor. "Decizia noastră a fost să rămânem alături de partenerii noştri acum, când ei au nevoie de noi, pentru că şi ei au fost alături de noi atunci când noi am avut nevoie", spune antreprenorul.
În schimb, Cătălin, care a absolvit filosofia la Sorbona, recunoaşte că lumea întreagă parcă a luat-o razna în ultimele două luni. "Am constatat o expulzare a raţionalităţii, atât din câmpul comportamental, cât şi din câmpul cognitiv. Lumea ne zice doar: "Fă, fă, fă!". Dar nu pot face atât de mult precum îmi ceri, pentru că aş scădea calitatea şi aş ajunge acolo unde nici eu, nici tu nu vrei să ajungem. Eu îţi garantez eficienţa unui produs, iar dacă aş face altfel, ai avea un produs "good copy", precum cel din China".
Or, când vine vorba de curăţenie, în orice vremuri, dar mai ales de pandemie, nimeni nu ar trebui să-şi dorească rabat la calitate...
ECO-EFICIENŢĂ
Companie cu preocupări verzi
Unul dintre principiile care guvernează compania Decitex este responsabilitatea faţă de mediu. Inginerii textilişti din Franţa au căutat să reducă două dintre materialele care poluează cel mai mult planeta, plasticul şi zaţul de cafea, iar în urmă cu trei ani au brevetat o microfibră făcută din capsulele de cafea folosite. "Am obţinut un produs din materiale reciclate şi care reuşeşte să neutralizeze mirosurile, în special pe cele de fluide corporale, folosind doar apă", explică managerul Cătălin Popa. Acest mop este folosit în staţii de metrou şi în toalete publice.
Din aceleaşi eco-considerente, corpul administrativ al fabricii de la Oradea este pasiv, adică unul foarte bine izolat şi care, la temperaturi exterioare de minimum 5 grade Celsius, se încălzeşte cu căldura dată de calculatoare şi imprimante. În curte, fabrica are o mini-livadă, grădini de legume şi straturi de căpşuni şi plante aromatice pe care angajaţii le cultivă şi le consumă.
Politica de mediu a determinat şi decizia companiei-mamă de a închide fabrica pe care o are în China, considerată mult prea poluantă. În locul ei, se va ridica la Oradea a doua fabrică, tot în parcul industrial, unde vor munci alţi 150 de angajaţi. Construcţia va începe în acest an.