Ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, şi omologul său ungar Peter Szijjarto au convenit, luni, în privinţa dezvoltării unei linii de cale ferată de mare viteză între Cluj-Napoca şi Budapesta, a anunţat ministrul ungar de Externe. Dacă se va concretiza, calea ferată va trece prin Oradea.

De altfel, Guvernul ţării vecine a aprobat şi o finanţare în valoare de un miliard de forinţi pentru acest proiect, anunţă agenţia MTI, citată de Mediafax.

"Guvernul Ungariei a aprobat o finanţare în valoare de 1 miliard de forinţi (3,3 milioane de euro) pentru studiul de fezabilitate al acestui proiect. Guvernul Ungariei nu are nicio obiecţie faţă de planul României de a extinde calea ferată de mare viteză până la Bucureşti", a spus Szijjarto.

De precizat că nu a fost avansat un termen-limită pentru finalizarea lucrării.

Anterior, şeful diplomaţiei de la Budapesta declarase că infrastructura de transport în Europa se dezvoltă mai ales pe căile ferate, iar proiectul unui tren de mare viteza care să lege Budapesta prin Cluj de Bucureşti trebuie să fie prioritar.

În România, din cauza infrastructurii, viteza medie a trenurilor este de 45 de kilometri la oră. La nivelul CFR SA, există doar proiecte pentru modernizarea căii ferate pentru a se putea circula cu o viteză de 160 km/oră.

Calea ferată de mare viteză este un tip de infrastructură feroviară pe care transportul este operat semnificativ mai rapid decât pe infrastructura convenţională, prin folosirea unui sistem integrat de material rulant şi linii dedicate.

Deşi în lume nu există un standard armonizat, noile linii pe care trenurile de mare viteză pot circula cu peste 250 km/oră şi liniile existente care permit circulaţia cu peste 200 km/oră sunt în general considerate căi ferate de mare viteză, mai arată Mediafax.

Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, declara, în luna octombrie, la Cluj-Napoca, că doreşte să îmbunătăţească legăturile dintre Ungaria spre Transilvania prin construcţia unei noi autostrăzi spre Oradea şi care se continuă cu A3 spre Cluj dar şi o cale ferată rapidă spre partea de vest a României.

"Şi în prezent oraşe precum Timişoara, Arad sau Lugoj sunt conectate deja prin autostradă la Budapesta, iar în curând vor urma Deva, Sibiu, Cluj (prin A10 Sebeş-Turda) şi Târgu Mureş. Spre comparaţie, momentan nu se ştie o dată exactă cu privire la construcţia autostrăzilor Piteşti-Sibiu, Comarnic-Braşov, în timp ce Târgu Mureş-Iaşi rămâne un vis frumos  o autostradă care să străbată trei şiruri muntoase fiind un proiect SF într-o ţară în care 3 km de autostradă între Bucureşti şi Centură pe A3 durează de mai bine de cinci ani, iar proiectele sunt câştigate de firme fără angajaţi sau experienţă", nota, la acea vreme, Ziarul Financiar.