În vara anului 2023, Administrația Bazinală de Apă Crișuri făcea un anunț apreciat de comunitatea locală: în cadrul lucrărilor de 9 milioane lei, pentru amenajarea unei promenade pe malul drept al Crișului Repede din centrul Oradiei, sub Podul Sf. Ladislau, va construi și o scară pentru pești, cerută de mult de ecologiști.
Din cauza pragului de fund din Criș, peștii nu au cum să ajungă mai sus pe râu, singura soluție fiind scara, un fel de pasaj cu înclinație redusă, care ocolește obstacolul. Mai mult, ABA a promis că scara va avea ferestre subacvatice, prin care trecătorii să observe cum „mișună” peștii prin Criș. Doi ani mai târziu, lucrările sunt gata, doar că trebuie refăcute!
Scara neputinței
Scara de pești este greșită de la un capăt la altul, arată ihtiologul Andrei Togor (foto), președintele Aqua Crisius, ONG care a contestat public proiectul. În primul rând, pasajul a fost construit pe malul greșit!
„În zonă, Crișul face o ușoară curbă la dreapta, ceea ce înseamnă că malul stâng va fi întotdeauna malul excavat, iar pe cel drept se depun sedimentele. Drept urmare, peștii, în mod natural, vor fi atrași de malul stâng, unde debitul este mai mare”, explică Togor.
Chiar și pentru peștii „rătăciți” pe malul drept, construcția va fi inaccesibilă, pentru că este amenajată la o cotă ridicată, aproape deasupra apei! În fantele prin care peștii ar trebui să înoate, abia curge un firicel de apă, insuficient. Asta face și ca așa-zisele ferestre subacvatice - care deja au fost refăcute o dată, pentru că nu erau etanșe - să fie inutile.
Cireașa de pe tort? Scara este prea îngustă, cu spații de trecere între fante de circa 15 cm, așa că doar peștii mici vor încăpea pe aici, în timp ce cei mai măricei riscă să se blocheze și să moară. Halal spectacol sub ochii orădenilor! Dacă celelalte probleme sunt din proiectare, cea din urmă ține de execuția făcută de firma Global Industrial, selectată de ABA, dat fiind că în schițe distanța era dublă, de 30 cm.
Cum e în Ungaria
Frustrarea ecologiștilor este cu atât mai mare cu cât ABA avea la dispoziție informații furnizate de biologi despre cum se fac scările pentru pești. În 2016, specialiști din Germania au cercetat posibilități de construire a unor pasaje pe râurile din Bihor, iar studiile au fost oferite gratuit către ABA. În schimb, proiectul de acum făcut de Aquaproiect, firmă bucureșteană, lasă impresia că niciun biolog n-a făcut parte din echipa de proiectare. „S-a lucrat prost, complet eronat”, zice Togor.
Pentru comparație, orădenii pot vedea rezultatele amenajării scării de pești de pe Tisa, la Kisköre, în Ungaria, model invocat, culmea, și de ABA, la anunțul investiției. Spre deosebire de scara din Oradea, cea a vecinilor chiar are ferestre subacvatice, prin care se văd peștii cum urcă prin construcție. Mai mult, „traficul” poate fi urmărit pe internet, grație unei camere care transmite live imagini (foto).
Nimeni nu e vinovat
Directorul ABA, Pásztor Sándor (foto), recunoaște că scara este departe de ce ar trebui să fie, dar pretinde că vina ar aparține... schimbărilor climatice. „Proiectantul a ținut cont de debitele multianuale ale Crișului când a stabilit cota. Dacă făcea construcția la o cotă mai mică, la debite mari era inundată, așa cum vă amintiți că s-a mai inundat și promenada din vecinătate. Este adevărat că, din 2022 încoace, debitele sunt din ce în ce mai mici, dar ce facem dacă vom avea iar debite mai mari?”, zice Pásztor. Ca și cum ar fi o problemă că apele ar spăla treptele de beton, iar apoi s-ar retrage...
Totuși, directorul admite că nici el nu este mulțumit de rezultat. „Optim ar fi să fie apa mai sus pe ferestre și la asta lucrăm”, spune el, adăugând că a rechemat echipa de proiectare la Oradea ca să caute soluții pentru ca debitul prin scara de pești să fie mai mare. Cât despre faptul că scara a fost construită pe malul greșit, șeful ABA spune că doar aici s-a putut face pasajul, dat fiind că pe malul stâng promenada este amenajată de câțiva ani, așadar nu mai putea fi „spartă”.
În ciuda deficiențelor evidente, Pásztor nu critică nici proiectantul, nici executantul, și nu își reproșează, evident, nici lui nimic: „Să așteptăm finalizarea lucrării, ca să spunem dacă este bine realizată sau nu”. ABA n-a recepționat încă lucrările, iar termenul contractual este februarie 2026. Altfel spus, mai există timp pentru peticeli, reparații, reinventări, dar și pentru noi greșeli...