Indiferent că sunt săraci sau bogaţi, ţiganii se înveselesc la un acord lăutăresc, aşa cum se cântă de sute de ani în familiile lor. Muzica i-a însoţit mereu în drumurile lor, iar adesea chiar cântecele lui Cinka Panna.
Puţini orădeni ştiu, dar cartierul ţigănesc căruia îi spun neaoş "Ţincapana" a fost botezat astfel în amintirea unei lăutărese care, în secolul XVIII, a cucerit toată Ungaria cântând la vioară. Atât de pricepută era încât fusese chemată să cânte chiar şi la curtea împărătesei Maria Tereza. Şi, cel mai probabil, şi la Oradea...
Familie de muzicanţi
Cinka Panna, în traducere din slovacă "Fecioara Cinka", s-a născut în 1711, în oraşul Sajógömör din Regatul Ungariei, azi Gemer, în Slovacia. Care a fost numele ei adevărat, nimeni nu ştie. Cert este că prin vene îi curgea sânge de ţigancă.
Cu un tată muzicant la curtea lui Francisc Rákóczi al II-lea, principe regent al Ungariei şi principe al Transilvaniei, Cinka a învăţat să cânte acasă şi, neîndoios, a avut un talent rar. Legenda spune că n-avea nici 8 ani când mânuia cu măiestrie arcuşul de vioară.
Norocul ei a fost că tatăl a încurajat-o, chiar dacă regulile ţigăneşti impuneau şi atunci, la fel ca acum, ca femeia să cânte cel mult din gură, niciodată la vreun instrument. Rapid, Cinka a devenit cunoscută în regiune, iar un grof i-a devenit mecena, trimiţând-o la o şcoală de muzică.
Imposibil de cucerit
Ca multe ţigănci, Cinka Panna s-a măritat pe când era încă o copilă, la 14 ani, cu un ţigan priceput în fierărie, care cânta şi la contrabas. Alături de soţ şi de doi cumnaţi, iar mai apoi de cei patru fii ai lor şi cu singura fiică, Cinka Panna şi-a făcut trupă de lăutari, cu care a colindat multe oraşe. Cântau atât de bine încât erau ceruţi de toţi aristocraţii Ungariei, dar nu numai: Cinka a cântat şi la curtea împărătesei Maria Tereza!
Potrivit legendei, pe lângă melodii din folclorul ţigănesc, Cinka şi ai ei interpretau şi compoziţii proprii ale femeii, care, însă, s-au pierdut în negura timpului. Mai mereu, când cânta, ţiganca se îmbrăca într-o uniformă bărbătească de culoare roşie, iar în gură ţinea o pipă (foto). Chiar şi aşa, era fermecătoare.
Despre Cinka Panna se zice că a fost respectată de soţul ei, iar ea i-a fost credincioasă, chiar dacă mulţi bărbaţi au încercat să o cucerească, unii mărturisindu-şi apoi amarul în poezii ca aceasta: "Cinka Panna, cânţi frumos, / Dar ai inima de piatră. / Inimă de piatră, buze de foc, / Nimeni nu le poate cuceri".
Oradea, un mister
În Ungaria şi în Slovacia, numele lui Cinka Panna este şi acum cunoscut. În ultima sută de ani, despre ea s-au scris cântece şi cărţi, iar un slovac i-a reconstituit viaţa într-un film. Totuşi, nimeni nu ştie dacă lăutăreasa a locuit la Oradea sau care este motivul pentru care numele cartierului ţigănesc din estul oraşului a rămas "Ţincapana". De altfel, astăzi, în oraşul de pe Criş, puţini sunt cei care ştiu cine a fost acest personaj.
"Nu cred că a locuit în cartierul orădean, dar e posibil să fi avut acolo rude ea sau soţul ei", spune profesorul Gheorghe Sarău (foto) de la Universitatea Bucureşti, specialist în limba şi cultura rromani. E posibil ca Cinka să fi venit la Oradea să cânte şi, pentru că a fost îndrăgită de ţiganii de aici, ei să-şi fi numit cartierul aşa. Asemenea exemple mai există, arată profesorul.
Sunt legende cum că în 1772 lăutăreasa ar fi murit la Oradea, dar a fost îngropată în oraşul natal, aşa cum ea însăşi a cerut prin testament. Cert e că, tot la dorinţa sa, a fost îngropată în rochie roşie, cu un inel cu diamant pe deget, iar pe piept cu vioara Amati primită cadou de la Imre Csáky, episcop romano-catolic de Oradea şi cardinal în secolul XVIII. Un cadou pe care l-a îndrăgit atât de mult, că n-a vrut să se despartă de el nici după moarte...