Produsele de post nu sunt neapărat și sănătoase. Unele sortimente de pate vegetal conțin până la 15 aditivi alimentari, iar halvaua poate avea peste 40 de grame de zaharuri la 100 de grame de produs. Asociația pentru protecția consumatorilor InfoCons atrage atenția asupra diferențelor mari dintre alimentele vândute în magazine și îi îndeamnă pe români să verifice etichetele înainte de a cumpăra, mai ales în această perioadă, când Postul Crăciunului îi determină pe mulți să-și schimbe alimentația.
Pateuri vegetale, margarină, tofu, lapte de soia, halva sau tot felul de preparate care imită gustul cărnii și al brânzeturilor. Rafturile magazinelor sunt pline de alternative pentru cei care țin Postul Crăciunului, început duminică, 15 noiembrie. Numai că eticheta „de post” nu este și o garanție a unei alimentații sănătoase.
Într-o informare dedicată acestei perioade, asociația InfoCons prezintă date despre conținutul de aditivi alimentari, sare, zaharuri și calorii al unor produse consumate frecvent de români. Diferențele sunt uneori surprinzătoare, chiar și între alimente din aceeași categorie.
Până la 15 E-uri într-un pate vegetal
Potrivit datelor prezentate de InfoCons, pastele vegetale tartinabile se numără printre produsele cu cele mai mari diferențe de compoziție. În funcție de sortiment, acestea pot conține de la niciun aditiv alimentar până la 15.
Nici pâinea nu este întotdeauna atât de simplă pe cât pare. În produsele analizate și prezentate de asociație, numărul aditivilor variază între zero și opt.
La margarină sunt menționați între trei și șase aditivi, la halva între zero și cinci, iar la tofu între zero și doi. Băuturile din soia pot conține între unu și cinci E-uri.
Prezența aditivilor nu înseamnă automat că un aliment este periculos. Aceștia sunt folosiți, printre altele, pentru conservare, consistență, culoare sau gust, iar cei autorizați trebuie să respecte normele europene. Numărul lor nu este, singur, un indicator al calității produsului, dar citirea listei ingredientelor îi poate ajuta pe cumpărători să facă alegeri informate.
Halvaua, o "bombă" calorică
Pentru cei care înlocuiesc dulciurile obișnuite cu halva, cifrele merită citite cu atenție. Potrivit InfoCons, unele sortimente de halva conțin între 21 și 43,4 grame de zaharuri la 100 de grame de produs. Asta înseamnă că, în cazul sortimentelor cu cele mai mari valori, aproape jumătate din cantitatea consumată este reprezentată de zaharuri.
Și aportul caloric este ridicat: între 484 și 589 de kilocalorii la 100 de grame. Prin comparație, pâinea are între 208 și 291 de kilocalorii, iar pastele vegetale între 162 și 302 kilocalorii, conform datelor comunicate de asociație.
Margarina poate ajunge la 630 de kilocalorii la 100 de grame, în timp ce pentru produsele din tofu sunt raportate valori între 125 și 278 de kilocalorii.
O altă surpriză vine din categoria pâinii: unele sortimente au până la 9 grame de zaharuri la 100 de grame, iar pastele vegetale pot ajunge la 4 grame.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă limitarea consumului de zaharuri libere la mai puțin de 10% din aportul energetic zilnic, cu beneficii suplimentare dacă acesta este redus sub 5%, adică aproximativ 25 de grame pe zi pentru un adult cu un necesar de 2.000 de calorii. Recomandarea nu se referă la toate zaharurile prezente în mod natural în alimente.
Atenție și la sare!
Un produs vegetal poate avea și un conținut considerabil de sare, chiar dacă nu are un gust pronunțat sărat. În informarea InfoCons, pâinea apare cu valori cuprinse între 0,003 și 2 grame de sare, iar pastele vegetale între 0,15 și 1,9 grame. În cazul produselor din tofu, cantitatea raportată variază între 2 și 3,1 grame.
Pentru margarină, valorile sunt cuprinse între 0,05 și 1 gram, iar pentru halva între zero și 0,3 grame.
Cifrele trebuie raportate la cantitatea de produs consumată și la informațiile nutriționale de pe ambalaj, deoarece comunicatul nu precizează explicit baza de calcul pentru toate categoriile.
Ca reper, Organizația Mondială a Sănătății recomandă adulților un consum de mai puțin de 5 grame de sare pe zi, inclusiv cea deja prezentă în alimente.
Ciorba de acasă, versus restaurant
Nici cei care preferă să mănânce de post la restaurant nu sunt scutiți de surprize. InfoCons a realizat, împreună cu platforma Declaratie-Nutritionala.ro, un studiu privind ingredientele și valorile nutriționale ale preparatelor vegetariene comercializate în restaurante, folosind informațiile din meniurile localurilor și de pe platformele de comandă online.
Rezultatele arată că o ciorbă de legume poate avea între zero și nouă aditivi alimentari declarați, în timp ce platourile vegetariene conțin între zero și doi.
Diferențe importante apar și la cantitatea de sare. Pentru ciorbele de legume, valorile raportate sunt cuprinse între 0,04 și 7,76 grame, iar pentru platourile vegetariene între 0,91 și 3,7 grame.
Și conținutul de zaharuri diferă: între 0,66 și 3,47 grame în cazul ciorbelor de legume și între 2,72 și 11,84 grame la platourile vegetariene.
Datele nu înseamnă că toate preparatele de acest fel au aceste caracteristici. Compoziția depinde de rețeta fiecărui restaurant, de ingredientele folosite și de cantități.
Cum verifici ce pui în coș
InfoCons le recomandă consumatorilor să nu se limiteze la denumirea sau la reclama de pe ambalaj, ci să citească lista ingredientelor și tabelul nutrițional.
Pentru cei care vor să compare mai ușor produsele, asociația pune la dispoziție și aplicația gratuită InfoCons, disponibilă pentru telefoanele cu Android și iOS.
Prin scanarea codului de bare, utilizatorii pot consulta, pentru produsele existente în baza de date, ingredientele, aditivii alimentari, cantitatea de zaharuri și sare, precum și valoarea energetică.
Aplicația poate fi utilă mai ales atunci când cumpărătorul are de ales între două produse asemănătoare, dar cu o compoziție diferită.