Când au pornit împreună pe acelaşi drum, actorii Ciprian şi Melinda Ciuciu-Pitz au hotărât să nu devină niciodată robii băncilor. Cum totuşi îşi doreau o casă, cei doi tineri au decis să şi-o construiască singuri, şi doar din materiale naturale, mult mai trainice decât surogatele moderne.

După doi ani de muncă, visul a devenit realitate. Peste o lună, cuplul se va muta într-o casă făcută din baloţi de paie, tencuită cu pământ şi independentă energetic. Iar la anul vor începe construcţia unei noi case, şi mai mare, dar tot naturală.

Vis în doi

În 2012, când s-au hotărât să se ia, Ciprian şi Melu, el actor la Teatrul Regina Maria, ea la Szigligeti, conveniseră deja că vor să adopte un stil de viaţă neconvenţional. Aşa că au făcut pe dos faţă de majoritatea celor care pornesc în viaţă de la lingură şi furculiţă: au refuzat să facă un credit, preferând să-şi ridice singuri căminul. "N-am putea trăi cu o datorie la bancă. Stresul şi austeritatea specifică nu sunt pentru noi", spune Ciprian.

Din banii primiţi la nuntă şi cu propriile lor economii, după un an şi-au cumpărat un teren de 10 ari pe dealurile din Paleu ca să-şi construiască acolo o casă, cu mâinile lor şi din materiale naturale, iar în plus şi independentă energetic. Un an întreg au tot studiat arhitectura verde, foarte la modă de-o vreme în toată lumea, pentru a învăţa cum să procedeze. În 2014, ajutaţi de familie şi de prieteni, au început construcţia propriu-zisă, după ce arhitectul Dan Costa, unul dintre oamenii care au crezut de la început în visul lor, le-a făcut, pro bono, proiectul.

Casa verde

Fundaţia au turnat-o din beton, ca să asigure trăinicie casei, structura de rezistenţă au făcut-o din lemn, iar pereţii i-au făcut din baloţi de baie tencuiţi cu pământ. Ca să dea o notă aparte casei, i-au imprimat o formă rotundă, iar în acoperişul ţuguiat şi acoperit cu plăci metalice au montat un luminator, prin care noaptea pot vedea cerul înstelat.

Cu un diametru al peretului circular de 5 metri, casa are două niveluri: la parter e un living deschis, o bucătărie şi o baie, în mansardă fiind amenajat dormitorul. În total, sunt aproape 50 metri pătraţi, cam cât un apartament cu două camere. Pereţii interiori ce delimitează baia de restul spaţiului sunt din cărămizi de sticle, făcute tot de cei doi soţi, din sticle de vin colectate din localuri. Podeaua urmează s-o facă din pământ acoperit cu un strat de ulei de in şi cu unul de ceară.

Fără facturi

Pe lângă dorinţa de a avea o casă "vie", din materiale naturale, cei doi au vrut să scape şi de facturi. Electricitatea le-o vor produce două panouri fotovoltaice amplasate pe acoperiş, iar apă menajeră vor avea dintr-un bazin ce adună apa de ploaie de pe acoperiş. "Ca să avem şi apă potabilă, ne vom lua nişte dozatoare pentru consumul casnic", explică Cipri. Pentru a reduce cât mai mult consumul de apă, toaleta va fi compostabilă: în loc să tragă apa, vor acoperi cu rumeguş conţinutul: "De fiecare dată când mergem la toaletă, tragem 9 litri de apă potabilă. Mare risipă!".

Pentru încălzire, actorul urmează să construiască o aşa-numită sobă-rachetă, din cărămidă, cu un soi de horn pe orizontală, tencuit şi acesta cu pământ şi condus prin interiorul casei. Astfel, căldura nu iese din casă odată cu fumul, aşa cum se întâmplă în cazul unei sobe obişnuite, ci se "plimbă" în interior, încălzind-o. "Aşa scade foarte mult şi consumul de lemne", explică tânărul. Întreaga construcţie a costat puţin peste 3.000 euro, o sumă chiar mică pentru un cămin.

Acum, casa e aproape gata pentru a fi locuită. "Mai trebuie să finalizez podeaua şi să izolăm acoperişul pe interior, cu lână", precizează Cipri, estimând că luna viitoare se vor muta în noul cămin.

La mai mare!

Dar pentru cei doi soţi asta nu înseamnă că şi-au terminat munca. În primăvară vor să înceapă construcţia unei noi case, tot naturală, dar mai mare. "Aşa a fost planul: casa aceasta este micul experiment, care va rămâne casă de oaspeţi, dar noi vom locui într-una mai mare", spune actorul. A doua clădire va fi tot rotundă, dar nu va rămâne cu un singur cerc, ci va avea cinci, unul central, iar celelalte patru pe "colţuri".

Pe lângă faptul că va avea o întindere mai mare, cam de 140 mp, noua casă va avea pereţii din cob, un amestec de pământ, nisip, apă şi aer. "E ca şi vaioaga, dar nu sub formă de cărămizi, ci de bulgăre", explică Ciprian. Fiecare bulgăre de cob e presat cu un altul, şi astfel ansamblul devine o structură monolit. "Este un material foarte rezistent, în străinătate s-au făcut simulări şi rezistă chiar şi la cutremure de 8 grade, pentru că nu are acea îmbinare dintre cărămizi care îi oferă vulnerabilitate", lămureşte tânărul.

Fără doar şi poate, noua casă o vor ridica tot singuri şi tot fără a se împrumuta cu vreun leu. Căci, la fel cum îşi doresc o locuinţă independentă, vor şi să rămână liberi...

PLANURI MARI
Model de succes

Soţii Ciprian şi Melinda Ciuciu-Pitz mai au în plan ca, după ce se mută în cea de-a doua casă, care le va fi de fapt căminul, să îşi mai cumpere o parcelă de pământ şi să mai construiască trei căsuţe similare, care să formeze un complex agroturistic de închiriat pentru orice doritor.

Evident, şi căsuţele pentru turişti vor fi construite tot în stil eco, dar din materiale diferite. Una va fi făcută din saci de pământ, alta din cauciucuri uzate, iar a treia din segmenţi de buşteni. Tinerii cred că nu vor duce lipsă de musafiri, deoarece în România mai există câteva complexuri de acest gen şi toate au succes.