Puţină lume ştie că, la începutul secolului XX, satul bihorean Ciutelec, din comuna Tăuteu, era un loc faimos printre bogaţii Europei. Nicidecum pentru că ar fi încadrat de vreun decor natural spectaculos, ci pentru că un castel ridicat aici a servit ca reşedinţă de vacanţă pentru cea mai bogată familie a continentului: Rothschild.

Celebrii bancheri au ajuns stăpâni în Bihor după ce Charles Rothschild, fiul primului baron al dinastiei, s-a căsătorit cu orădeanca Rózsika Wertheimstein, fiica cea mare a lui Alfréd von Wertheimstein, ofiţer din armata austro-ungară. Pe domeniul din Ciutelec, cei doi soţi au organizat petreceri somptuoase şi au găzduit vacanţele altor aristocraţi. Atât de select era grupul apropiaţilor lor, că în vara anului 1937 presa scria că la castelul din Ciutelec îşi vor petrece vacanţa Ducele şi Ducesa de Windsor, adică unchiul şi mătuşa actualei regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

Spre deosebire de urmaşii altor grofi şi moşieri din Bihor, moştenitorii Rothschild nu au încercat să redevină stăpâni pe castelul luat cu forţa de comunişti. Drept e că, la dimensiunile averii lor, acesta ar fi un mic grăunte...

Nobilul Alfréd

Localnicii din Ciutelec ştiu cine a fost moşierul Wertheimstein doar din poveştile înaintaşilor şi din legendele care, de o sută de ani, animă satul aflat la 15 kilometri de Marghita. Născut în anul 1843 în Viena, într-o familie de evrei cu titlu nobiliar, Alfréd von Wertheimstein a fost ofiţer în armata austro-ungară, mutat la Oradea în timpul stăpânirii habsburgice.

Vânător pasionat, Wertheimstein a început să cumpere, în a doua jumătate a secolului XIX, terenuri în satul Ciutelec, la marginea dealurilor şi pădurii. Singura monografie a satului, publicată în 1992 de preotul Ioan Marin Mălinaş, arată că în 1885 ofiţerul Wertheimstein a ridicat o casă mare pe domeniul său, dar a făcut şi donaţii importante comunităţii: a construit o nouă casă parohială bisericii greco-catolice şi un internat pentru şcoala confesională.

În goană după fluturi

Primul copil din cei 7 ai cuplului Alfréd şi Maria von Wertheimstein, Rózsika, născută în 1870 la Oradea şi devenită o jucătoare de tenis renumită în Ungaria, era aproape să rămână fată bătrână. Destinul ei s-a schimbat la 37 de ani, când l-a cunoscut pe Charles Rothschild, un bancher englez din celebra familie considerată încă de la începutul anilor 1800 cea mai bogată din Europa. Charles a fost fiul lui Nathan Rothschild, primul baron Rothschild.

Extrem de pasionat de entomologie, adică studiul insectelor, Charles a cunoscut-o pe Rózsika pe când fugea după fluturi în Munţii Carpaţi. În cărţile dedicate celor doi de diverşi scriitori maghiari se arată că englezul s-a îndrăgostit pe loc de orădeancă, astfel că în scurt timp a şi venit aici, pentru a-i cere mâna. Fireşte, ofiţerul Wertheimstein nu s-a împotrivit.

Nuntă... cu terorişti

Pe 6 februarie 1907, Charles şi Rószika s-au căsătorit la Viena, iar ziarul London Times a lăudat straşnic eleganţa evenimentului. Mireasa a fost descrisă numai cu superlative, spunându-se că avea ochi căprui strălucitori, cu irizări purpurii, că era poliglotă şi avea desăvârşite cunoştinţe despre politică, dar şi un obicei pe placul aristocraţilor: în fiecare zi citea câte un ziar maghiar, unul german şi unul englez şi, adesea, reviste franceze. Ziariştii au trecut uşor peste o picanterie pentru acea vreme: Rózsika avea deja 38 de ani, pe când Charles nici 31.

Nunta de basm i-a adunat pe cei mai bogaţi europeni, dar a atras şi atenţia comuniştilor, duşmani ai nobilimii. Scriitorii unguri au consemnat cum un grup de comunişti au plănuit să incendieze sinagoga în timpul ceremoniei religioase şi numai intervenţia promptă a poliţiei a împiedicat actul terorist.

După căsătorie, Charles şi Rózsika s-au mutat în oraşul englez Tring, unde de altfel li s-au născut, în anii următori, cei 4 copii: Miriam, Elizabeth Charlotte (zisă şi Liberthy), Victor şi Pannonica. Cuplul nu a uitat de meleagurile natale ale doamnei Rothschild, astfel că imediat după căsătorie cei doi au început construcţia unui castel pe moşia Wertheimstein din Ciutelec. Rózsika dorea şi să aibă o casă a ei, dar şi să-şi salveze tatăl, afundat în datorii. Drept urmare, Charles a cumpărat o parte din moşia din Ciutelec.

Dans pe chipul împăratului

Castelul Rothschild din Bihor, a cărui construcţie s-a finalizat în 1908, a fost ridicat în stil baroc, după proiectele arhitectului austriac Franz von Sotern, unul cunoscut în Imperiu. Desfăşurat pe trei niveluri - demisol, parter şi etaj -, castelul a fost conceput cu 25 de încăperi şi o sală de bal. Parcul castelului, întins pe câteva hectare, a fost dichisit cu ulmi şi flori rare.

O legendă legată de construcţia castelului spune că extravagantul Charles ar fi comandat ca pardoseala din sala de bal să fie acoperită cu monede austriece. Însă asta ar fi însemnat ca invitaţii săi să valseze călcând în picioare chipul împăratului de pe monede, aşa că n-a primit acordul Curţii de la Viena. Mâhnit că n-a putut să-i facă pe plac, arhitectul von Sotern s-ar fi sinucis în castel.

Crimă la castel

Cornel CovaciCât de mult au stat Charles şi Rózsika Rothschild în castelul din Ciutelec nu se ştie. "Bătrânii povesteau că aici se ţineau multe petreceri, la care veneau familii bogate din Europa, dar sătenii nu erau lăsaţi nici măcar să privească pe lângă gard", povesteşte Cornel Covaci (foto), localnic din Ciutelec şi, din anul 1989, şeful azilului de bătrâni care funcţionează în castel.

O altă legendă spune că la castel s-a petrecut o tragedie în 1914, când soţii Rothschild şi-au oferit reşedinţa ca loc de vacanţă pentru un baron bavarez, von Path. Acesta avea 60 de ani şi a venit la Ciutelec cu soţia lui, o tânără de doar 18 ani, care, pare-se, s-a îndrăgostit de un muncitor. Cuprins de gelozie, baronul von Path i-a împuşcat pe amândoi şi apoi a dispărut.

Ulterior, oaspeţii castelului au început să se plângă că noaptea, în odăile de la etaj, s-ar auzi tânguirea tinerei baronese, care-şi strigă amantul, ba chiar că pe coridoare ar apărea uneori stafia tinerei ucise, cu figura însângerată. Desigur, legenda nu o confirmă nimeni azi. "Eu sunt aici de 29 de ani, dar n-am văzut sau auzit nicio fantomă", asigură Covaci.

Vizită... cu cântec

Dincolo de legende, castelul din Ciutelec a ţinut paginile ziarelor cu o poveste mult mai veridică. În iulie 1937, gazetele orădene au anunţat cu fală că aici urmau să sosească nimeni alţii decât ducele şi ducesa de Windsor. Fost rege al Marii Britanii până în decembrie 1936, când a abdicat pentru că nu i s-a permis să se căsătorească cu americanca divorţată Wallis Simpson, Eduard al VIII-lea (devenit după abdicare duce de Windsor) s-a însurat cu aleasa lui, pe 3 iulie 1937. Cei doi (foto) au pornit într-un voiaj de nuntă în Europa şi, în acest context, ar fi trebuit să ajungă, în august 1937, în Ciutelec.

"Prinţul Eduard va fi musafirul castelului Rothschild la sfârşitul lunii august", titra Nagyvaradi Napló pe 10 iulie 1937, arătând că "pregătirile pentru musafirii regali sunt pe ultima sută de metri". La moşia din Ciutelec s-ar fi amenajat chiar şi un teren de golf, sportul preferat al ducelui, chit că primarul din localitate nega vehement vizita. "Este posibil, însă, şi ca primarul să refuze să facă declaraţii publice pe această temă, pentru a păstra discreţia asupra vizitei regale a cărui scop este odihna", au concluzionat jurnaliştii.

Anunţul a apărut şi în Noua Gazetă de Vest, dar nu în aceeaşi formă laudativă. "Ducele de Windsor vine în România după cântece ungureşti?!", scria ziarul românesc, pe prima pagină. Citând informaţii din cotidianul Estilap, jurnaliştii români reproşau acid faptul că programul vizitei va cuprinde cântece ungureşti, la cererea ducelui: "Dacă-i vorba de cântece, avem noi cântece româneşti foarte frumoase cu care să se distreze. Dacă doreşte cântece ungureşti, îi trimitem vorbă să se oprească la Budapesta". 

Zvonul vizitei a suscitat întreaga Românie. Gazeta Ilustraţiunea Română, de pildă, a plusat, anunţând chiar că cei doi musafiri regali urmau să meargă şi în Delta Dunării, şi la Constanţa.

"Fake news"

Singurul ziar care a oferit o sursă pentru importantul anunţ a fost Estilap, care a precizat că a aflat vestea de la Liberthy Rothschild, una dintre fetele soţilor Charles şi Rózsika Rothschild, aflată atunci în Oradea. Ulterior apariţiei articolelor, Liberthy a negat, ba chiar a cerut ziarului să publice o dezminţire.

Un alt ziar unguresc din Oradea, Friss Újság, nu a pierdut prilejul să scrie, pe 23 iulie, că vacanţa ducelui s-a petrecut doar în imaginaţia jurnaliştilor de la concurenţă. "O cioacă monumentală a fost lansată dintr-o redacţie orădeană şi a făcut înconjorul României", a scris publicaţia, arătând că ştirile n-ar fi fost deloc pe placul familiei Rothschild, fiindcă Rózsika nu dorea să fie gazdă pentru cuplul renegat de Casa Regală britanică.

viceprimarul din Tăuteu, Cornel BrindeaZiarele orădene din lunile august şi septembrie 1937 n-au mai scris un rând despre vizita propriu-zisă, semn că, probabil, aceasta n-a mai avut loc. Şi nici localnicii din Ciutelec nu ştiu de aşa ceva. "N-am auzit niciodată, deşi eu chiar din Ciutelec sunt", spune viceprimarul din Tăuteu, Cornel Brindea (foto).

Doar în vizită...

Dacă a mai păşit sau nu Rózsika în castelul din Ciutelec după acest scandal nu se ştie. Rămasă văduvă în 1923, când Charles, bolnav de encefalită, s-a sinucis, orădeanca a murit la Londra, în 1940, la vârsta de 70 de ani.

În 1948, castelul din Ciutelec a fost naţionalizat. "Sătenii au venit aici şi au luat tot ce au putut căra, de la uşi, geamuri, la obiecte de mobilier. Un tablou din castel l-am văzut eu, ani mai târziu, în casa unui sătean din Bogei", povesteşte Cornel Covaci. Din "dotările" originale, s-a păstrat doar o sobă de teracotă din bibliotecă, încă funcţională, şi blazonul familiei, de pe faţadă. Din 1952, în castelul aflat în proprietatea statului şi în administrarea Consiliului Judeţean, funcţionează un azil de bătrâni, gestionat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor.

Interesant este că niciun membru al familiilor Rothschild sau Wertheimstein nu au pus, după căderea comunismului, problema revendicării. În 1992, la castel a poposit o englezoaică, dar cu gânduri paşnice. "Nu ştiu cum a chemat-o. A venit cu un taxi din Oradea, însoţită de un copil de vreo 10 ani, şi a spus că străbunica ei a trimis-o, să vadă dacă mai există ceva din castel", povesteşte Covaci.

Misterioasa vizitatoare a făcut câteva fotografii şi a dat să plece. "Am întrebat-o dacă vor să-l revendice şi mi-a zis că nu, că au avere în Anglia". Iar castelul a rămas al bihorenilor...


VÂNATĂ DE NAZIŞTI
Un sfârşit, două variante

Deşi i-au dedicat cărţi şi numeroase articole, scriitorii maghiari nu s-au pus de acord cu privire la ultimii ani din viaţa lui Rózsika Rothschild. Benamy Sándor a scris, într-o biografie făcută orădencei, că, după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Rózsika ar fi venit în Bihor cu copiii cu tot şi s-a ascuns de naziştii care o vânau în casele familiei Wertheimstein.

Pare însă greu de crezut că, sub stăpânirea maghiară, la Oradea, unde regimul hortist a ghetoizat evreii şi i-a trimis în lagăre de exterminare, o aristocrată de nivelul ei ar fi putut scăpa. Aşadar, este mai plauzibilă povestea jurnalistei maghiare Ábel Olga, care a scris într-un articol că de la debutul Primului Război Mondial, Rózsika n-a mai plecat din Londra, unde de altfel a murit şi a fost înmormântată.

Toţi cei 4 copii ai lui Rózsika şi Charles Rothschild au ajuns personalităţi importante în domeniile lor de activitate, în Marea Britanie şi SUA. Nici unul nu mai este în viaţă azi.