Din prima clipă în care se naşte, când nici n-a ajuns la sânul mamei, şi până la ultimul drum al vieţii, când prima lopată cu pământ începe a-l acoperi, românul e însoţit de şpagă. E vânat de bacşiş, pândit de mită, parazitat de şperţ, scrie Evenimentul zilei. Jurnaliştii au calculat şi cât costă şpaga "vieţii" la români: 75.000 de lei.

Iniţierea se face de la naştere. Primele „atenţii" merg spre medicul obstetrician, anestezist, asistentă şi infirmieră. În total, cel puţin 600 de lei, iar dacă ai părinţi cu buzunarele mari, şperţul poate trece de 1.000 de lei. Episodul doi, botezul, altă cheltuială fără chitanţă. Urmează consultaţiile medicale periodice. Odată cu vârsta, bugetul pentru şpagă creşte. Grădiniţa preferată s-ar putea să aibă locuri numai dacă mama şi tata dau, tot fără chitanţă, între 200 şi 600 de lei. Şi nu e tot, urmează o „investiţie" consistentă în cadouri pentru educatoare.

Pentru onomastică, sărbătorile de Crăciun şi de Paşte, ziua de naştere sau 8 Martie, te costă „fondul de cadou", în cei 3 ani, între 1.800 şi 2.500 de lei. Personaj important este şi îngrijitoarea, căreia îi dai, în 3-4 ani de grădiniţă, circa 500 de lei.

Apoi urmează şpaga la şcoală, fondul clasei, zilele de naştere ale învăţătoarei, cadourile de sfârşit de an, de 8 Martie şi de Crăciun, meditaţiile, protocol la Bacalaureat, loc în cămin la facultate. Vin problemele de la maturitate. La poliţişti, căsătoria, amenzi de la inspectori financiari, OPC, DSP, DSV, Fisc etc. Iar apoi şpaga la medici, asistente, infirmiere.

În final, e şpaga de înmormântare: preot, gropari, clopotar. Însă e ultima...