Săptămâna trecută, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a achitat definitiv pe avocatul Robert Roşu, condamnat de un alt complet al instanţei supreme la finalul anului 2019 la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Condamnarea respectivă a provocat ample proteste din partea avocaţilor, deoarece avea la bază aspecte ce ţin de exercitarea dreptului la apărare - în principal, se reproşa că un avocat nu poate fi condamnat niciodată pentru că şi-a apărat clientul cu profesionalism şi că niciun avocat nu poate fi obligat să folosească într-un proces înscrisuri defavorabile clientului său.

După peste 340 de zile de detenţie, Înalta Curte a admis o cale extraordinară de atac (recurs în casaţie) şi a dispus achitarea pentru motivul că fapta imputată avocatului nu este prevăzută de legea penală.

Dincolo de toate discuţiile, pro sau contra, din spaţiul public, un lucru este cert şi a fost trecut cu vederea în ultimele zile: condamnarea avocatului Roşu în 2019 a fost elementul declanşator al adevăratei reforme a justiţiei, reformă care nu mai poate fi oprită, din punctul meu de vedere, indiferent de contexte politice trecătoare. Până la urmă, mai devreme sau mai târziu, vom înţelege că reforma în justiţie vizează cetăţeanul ca destinatar al actului de justiţie şi nimic altceva.

Să explic de ce această condamnare a fost "fitilul" pentru declanşarea reformei. În urma condamnării, în decembrie 2019 multe voci au întrebat, pe bună dreptate: cum poţi merge la închisoare până ce hotărârea de condamnare nu este motivată?

În aprilie 2021 Curtea Constituţională a avut brusc o revelaţie şi a declarat neconstituţională dispoziţia legală care permite încarcerarea unei persoane în lipsa motivării condamnării.

A urmat o lună "de foc" în care Ministerul Justiţiei a transpus această decizie în legislaţia penală, iar legea de "corelare" a fost adoptată în fix 12 zile. Cu ocazia adoptării, s-a anunţat de la tribuna Parlamentului intenţia de modificare şi a legislaţiei civile, în sensul în care nicio hotărâre judecătorească să nu mai fie pronunţată până nu e motivată. Proiectul era aproape finalizat, însă s-a declanşat criza politică...

Cred, însă, că bulgărele nu mai poate fi oprit. Mai devreme sau mai târziu, fie prin lege, fie prin decizie a Curţii Constituţionale, vom ajunge la momentul în care un judecător va decide un proces numai după ce îşi va motiva în prealabil hotărârea. Atunci nu vor mai apărea atâtea erori, iar cetăţeanul va avea certitudinea că dosarul său măcar a fost citit de judecător înainte de sentinţă.

Asta cred eu că este reala reformă a justiţiei...