Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a anunţat miercuri că plenul Curţii Constituţionale a admis sesizarea Guvernului, susţinută de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, privind existenţa unui conflict constituţional între executiv şi Preşedinţie în ce priveşte revocarea din funcţie a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Ca urmare, chiar dacă motivarea deciziei încă nu a fost redactată şi publicată, se aşteaptă ca preşedintele Klaus Iohannis să fie obligat să o demită.
Ce urmează?
Judecătorul Cristi Danileţ, fost membru al CSM, a precizat într-o intervenţie telefonică la Digi 24 că trebuie aşteptată motivarea deciziei CCR, pentru a se putea stabili ce se întamplă în continuare.
Desi CCR nu are un termen limită pentru redactarea motivării, este de aşteptat să se procedeze cu celeritate, datorită importanţei subiectului, a mai spus judecătorul.
"În acest moment eu nu mai vad niciun rost al CSM în procedura de revocare, totul rămâne la mâna ministrului Justiţiei. Prin această decizie se regândeşte statutul procurorilor din România", a mai punctat Cristi Danilet.
Ce au sustinut Toader si Iohannis
Atât ministrul Justiţiei, cât şi Preşedinţia şi-au susţinut punctele de vedere în faţa CCR la termenul din 10 mai.
Atunci, Tudorel Toader a afirmat că "preşedintele României nu are drept de veto" în privinţa revocării şefului DNA şi l-a acuzat pe Iohannis că "a înţeles pur şi simplu să blocheze procedura de revocare", manifestându-se ca un factor politic şi încălcând "rolul constituţional al ministrului Justiţiei şi independenţa procurorilor".
De cealaltă parte, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu a arătat că refuzul preşedintelui de a o revoca din funcţie pe Kovesi nu este cauza unui blocaj instituţional, ci reprezintă exercitarea unei atribuţii legale a şefului statului. "Aţi fost investiţi cu soluţionarea unui conflict de natură constituţională inexistent. (...) Sesizarea nu vizează un conflict pentru că nu e niciun conflict. Articolul 54, alineatul 1, din legea de organizare judiciară arată care sunt atribuţiile fiecăreia dintre cele trei autorităţi (n.r. – Preşedinţie, CSM, Guvern) implicate în această procedură", a spus Tănăsescu, explicând că ministrul Justiţiei a făcut o propunere, nu a luat o decizie, CSM a avizat-o negativ, iar preşedintele a dat un răspuns.
"Acte şi fapte de netolerat"
Pe 22 februarie, Tudorel Toader a cerut revocarea şefei DNA, imputându-i 20 de "acte şi fapte de netolerat", între care anchetarea modului în care a fost emisă OUG 13/2017, refuzul de a se prezenta la audierile unei comisii speciale din Parlament, falsuri din dosare, lipsa unor reacţii în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti, ba chiar şi afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene şi a presei din Occident.
Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va da curs cererii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, argumentând că motivele invocate de Tudorel Toader nu au fost de natura să îl convingă, după ce plenul CSM a avizat negativ propunerea ministrului.