Curtea Constituțională a României a constatat că între Parlament și fostul Guvern condus de Ilie Bolojan a existat un conflict juridic de natură constituțională, în legătură cu emiterea unei ordonanțe de urgență după demiterea Executivului prin moțiune de cenzură. Decizia a fost luată ca urmare a unei sesizării făcute de Sorin Grindeanu în calitate de președinte al Camerei Deputaților, cu o majoritate strânsă.
Deocamdată, CCR nu a decis dacă Ordonanța în sine este neconstituțională, amânând pronunțarea asupra unei sesizări separate a Avocatului Poporului privind acest aspect.
Sesizare admisă
Curtea Constituțională a admis, joi, sesizarea depusă de liderul PSD, Sorin Grindeanu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, și a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvernul Bolojan, în legătură cu emiterea OUG 38/2026, care reglementează, între altele, investițiile realizate prin programul european de apărare SAFE.
Potrivit G4Media.ro, decizia a fost luată cu 5 voturi pentru și 4 împotrivă, informație furnizată publicației de surse, admiterea sesizării fiind confirmată oficial de Biroul de presă al CCR.
Controversa a pornit de la faptul că Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile după ce Guvernul Bolojan fusese demis de Parlament prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR.
Grindeanu a reclamat că Executivul nu mai avea dreptul să emită acte normative cu putere de lege după ce Parlamentul îi retrăsese încrederea, potrivit Constituției un guvern demis putând doar să asigure administrarea curentă a țării, până la învestirea unui alt guvern.
„Autoritate legiuitoare concurentă”
În sesizarea adresată CCR, liderul PSD a acuzat două încălcări ale Constituției: emiterea și trimiterea spre publicare a Ordonanței după demiterea Guvernului, precum și introducerea unor reglementări în domenii în care Parlamentul dezbătea deja proiecte legislative, astfel că Guvernul ar fi devenit o „autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul”, încălcând atribuțiile constituționale ale Legislativului.
Grindeanu a mai arătat, de asemenea, că proiectul inițial al Ordonanței fusese extins „substanțial” în dimineața de 5 mai, când Parlamentul urma să voteze moțiunea de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.
Președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, susținuse anterior că Ordonanța fusese adoptată încă din 4 mai, înainte de căderea Guvernului, iar modificările ulterioare au necesitat un nou aviz al Consiliului Legislativ, actul fiind repus pe ordinea de zi în 8 mai doar pentru luarea la cunoștință a avizului.
Verdict amânat
Decizia CCR nu tranșează toate problemele juridice legate de OUG 38/2026. Tot joi, judecătorii CCR au amânat pronunțarea asupra unei sesizări distincte, formulată de Avocatul Poporului, Renate Weber, care a cerut constatarea neconstituționalității Ordonanței.
Aceasta a susținut, între altele, că forma finală a actului normativ nu ar fi primit avizul Consiliului Legislativ și că Guvernul, după demitere, nu mai putea adopta ordonanțe de urgență.
Sesizarea a invocat și posibila încălcare a dreptului de proprietate, deoarece Ordonanța modifică legislația privind exproprierile pentru lucrări de interes public național, inclusiv cele necesare investițiilor în domeniul securității. Totodată, potrivit Avocatului Poporului, actul normativ ar fi trebuit trimis mai întâi Camerei Deputaților, nu Senatului, întrucât conține reglementări care necesită adoptarea prin lege organică.
Prin urmare, deși CCR a constatat deja existența conflictului constituțional dintre Parlament și fostul Guvern, a amânat să decidă dacă și în ce măsură prevederile ordonanței sunt neconstituționale.
Miliarde de euro și investiții din Bihor
OUG 38/2026 cuprinde măsuri legate de implementarea programului european SAFE, prin care România are acces la împrumuturi de 16,68 miliarde de euro, cu dobândă mică, pentru înzestrarea armatei și investiții în infrastructura cu utilizare militară și civilă, din această sumă fiind primită deja, în august, o primă tranșă de aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Ordonanța conține însă și reglementări fără legătură directă cu înzestrarea armatei. După cum BIHOREANUL a arătat la acea vreme, aceasta a deblocat inclusiv plata unor lucrări de introducere a gazelor naturale în comunele Nojorid, Oșorhei și Paleu, investiție de aproximativ 16 milioane de euro, precum și a altor 16 proiecte similare din țară.
Constatarea conflictului constituțional nu înseamnă automat anularea Ordonanței, pierderea finanțării SAFE sau desființarea contractelor încheiate în baza acesteia. Eventualele consecințe asupra investițiilor, inclusiv a celor din Bihor, depind de efectele juridice ale deciziei CCR și de soluția care va fi pronunțată în dosarul deschis la sesizarea Avocatului Poporului.