Curtea Constituțională a respins miercuri sesizarea prin care premierul Ilie Bolojan reclama un conflict constituțional între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în disputa privind plata a circa 4,8 miliarde de lei – aproape un miliard de euro – reprezentând restanțe salariale revendicate de magistrați.
Decizia este favorabilă Înaltei Curți, dar nu înseamnă că CCR a stabilit că banii trebuie plătiți. Curtea a considerat că nemulțumirile Guvernului privesc o hotărâre judecătorească și trebuie tranșate prin căile ordinare de atac, nu printr-un conflict constituțional.
Disputa a început după ce Înalta Curte a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor, cerând fondurile necesare pentru plata unor diferențe salariale acumulate în urma unor recalculări și hotărâri judecătorești din ultimii ani.
În 5 mai, Curtea de Apel București a obligat Executivul să asigure integral sumele, inclusiv prin rectificare bugetară dacă este nevoie, stabilind și penalități pentru întârziere. Guvernul a atacat sentința.
Bolojan a sesizat apoi CCR, susținând că instanța a intrat într-o zonă care ține de atribuțiile Guvernului și Parlamentului: modul în care este construit și modificat bugetul de stat. Premierul a acuzat în repetate rânduri și mecanismul prin care veniturile magistraților au crescut în urma unor procese intentate chiar de reprezentanți ai sistemului judiciar.
Cei 4,8 miliarde de lei nu reprezintă salarii curente neachitate, ci în principal diferențe salariale recunoscute retroactiv, după ani de litigii privind nivelul indemnizațiilor magistraților. Pentru o parte dintre beneficiari, recalculările produc efecte până în 2018.
Dosarul vine pe fondul confruntării mai largi dintre Guvernul Bolojan și sistemul judiciar, deschisă odată cu reformele prin care Executivul încearcă să reducă deficitul bugetar și cheltuielile statului.
Cea mai dură dispută a vizat pensiile speciale ale magistraților. Reforma propusă în 2025, care prevedea creșterea vârstei de pensionare și reducerea cuantumului pensiilor, a provocat proteste și restrângerea activității în instanțe și parchete. După modificări și un lung conflict instituțional, o nouă variantă a reformei a trecut de controlul CCR în februarie 2026.
Litigiul privind salariile este separat juridic de disputa pensiilor, dar are aceeași miză de fond: cât de mult poate interveni Guvernul asupra cheltuielilor cu sistemul judiciar și până unde poate Justiția obliga Executivul să aloce bani de la buget.
CCR a decis miercuri că nu îi revine rolul de a rejudeca o sentință a unei instanțe. Prin urmare, adevărata miză rămâne recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva hotărârii Curții de Apel.
Iar aici apare și particularitatea cazului: recursul este judecat chiar de Înalta Curte de Casație și Justiție, instituția care a pornit procesul împotriva Guvernului. Următoarea pronunțare este așteptată joi, 8 octombrie.
Dacă sentința va fi menținută, Guvernul va trebui să găsească aproximativ 4,8 miliarde de lei, într-un moment în care Executivul își justifică principalele reforme tocmai prin nevoia de reducere a deficitului și a cheltuielilor publice.