Pentru că viitorul Europei depinde de o planetă sănătoasă, iar provocările actuale de climă şi mediu necesită un răspuns urgent şi ambiţios, Uniunea Europeană s-a angajat să atingă neutralitatea climatică, adică un echilibru între emisiile de dioxid de carbon şi capacitatea mediului înconjurător de a le absorbi, până în anul 2050.
Strategia care să conducă spre acest obiectiv şi care influenţează toate programele de finanţare europene este Pactul Ecologic European (în engleză, Green Deal), votat de Parlamentul European în ianuarie 2020.
Una dintre primele măsuri propuse este decarbonizarea sistemului energetic. 75% din emisiile de gaze cu efect de seră din Europa sunt generate de producţia şi utilizarea energiei, aşa că eficienţa energetică a clădirilor este o prioritate.
Pactul mai prevede că industria trebuie să nu mai depindă în aşa mare măsură de materiale noi extrase. În prezent, doar 12% din materia primă folosită în UE provine din reciclare, iar acest procent trebuie să crească.
Pentru transporturi, obiectivele sunt şi mai ambiţioase: până în 2050, este necesară o reducere cu 90% a emisiilor generate, prin transport public eficient, decongestionări ale traficului urban şi "mutarea" a 75% din transportul rutier de marfă pe calea ferată şi pe căi navigabile.
Un viitor sănătos este imposibil de obţinut fără o alimentaţie adecvată, iar UE promovează agricultura ecologică şi trasee cât mai scurte de la ferme la consumatori. De asemenea, ocrotirea şi sporirea biodiversităţii, în special în mediile urbane, este un alt scop european. Suprafaţa împădurită a UE trebuie îmbunătăţită, pentru ca emisiile de dioxid de carbon să poată fi neutralizate. Nu în ultimul rând, pactul impune necesitatea implementării de noi tehnologii în toate sectoarele, tot cu scopul de a reduce poluarea.
Ulterior, din cauza pandemiei de Covid-19, pactul a fost completat cu obiectivul relansării economice a UE, dar tot în armonie cu mediul înconjurător. Aşa cum spune documentul, pentru o Europă mai verde, mai digitală şi mai rezilientă.