Ce facem cu Padişul? Cornel Popa le cere specialiştilor să vină cu soluţii pentru dezvoltarea turismului în zonă (FOTO)

Preşedintele Consiliului Judeţean, Cornel Popa, e hotărât să ducă mai mulţi turişti în Padiş. Pentru asta, zona trebuie să aibă locuri de cazare şi de campare, dar şi să le asigure turiştilor servicii specifice.

După cum a anunţat încă de săptămâna trecută, ca să afle cele mai bune soluţii pentru dezvoltarea zonei, Popa a format o comisie de specialişti în arhitectură, urbanism şi mediu, iar marţi i-a şi dus într-o vizită de recunoaştere în Padiş.

Echipa de specialişti formată de Cornel Popa îi are în componenţă pe arhitectul şef al Bihorului, Maria Şimon, arhiectul Cosmin Falub, şeful Adminstraţiei Parcului Natural Apuseni, Alin Moş, directorul Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă, Paul Iacobaş, comisarul Gărzii de Mediu Bihor Sever Emilian Şerbănescu, şeful Inspectoratului Judeţean în Construcţii, Lucian Chindlea, şi şeful Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Ivan Leţ. Lor li s-au alăturat, marţi, şi subprefectul Cristian Bitea, Viorel Lascu (consilierul ministrului Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, Lucia Varga), primarii din Budureasa, Radu Olea, şi din Lazuri de Beiuş, Nicolae Hanza, dar şi jurnaliştii orădeni.

Sprijin pentru turişti

Prima oprire în drumul spre Padiş s-a făcut în locul în care orice turist care merge pentru prima oară în zonă ar trebui să zăbovească puţin: sediul Adminstraţiei Parcului Natural Apuseni din Sudrigiu, locul de unde orice turist poate afla detalii despre trasee ori obiective turistice. De aici, turiştii pot să-şi cumpere hărţi cu zona Apusenilor sau pot să primească lămuriri chair de la rangerii APNA.

Potrivit şefului APNA, Alin Moş, anual câteva sute de turişti se opresc la centru, iar cea mai mare parte din ei sunt străini. Mult mai obişnuiţi cu punctele de informare turistică decât românii, străinii nici nu urcă în Padiş până când nu ştiu câte ceva despre trasee ori despre ce ar trebui să viziteze.

Drum cu taxă

Urcând apoi spre Padiş, pe drumul nou dat în folosinţă anul trecut de Consiliul Judeţean, Cornel Popa şi-a prezentat prima idee vizavi de dezvoltarea zonei: introducerea unei taxe de drum. Taxa ar urma să fie percepută de la maşinile de mare tonaj şi de la turiştii care urcă în Padiş, iar banii astfel adunaţi ar întreţine drumul.

În acelaşi timp, preşedintele Consiliului Judeţean vrea să găsească bani pentru asfaltarea drumului forestier care duce în satul de vacanţă clujean Ic Ponor, dar şi pentru drumul de legătură cu barajul Leş şi satul bihorean de vacanţă Coada Lacului.

Să terminăm cu ţigănia!

Specialiştii s-au oprit, marţi, pe platoul Glăvoi, la şesul Padiş şi în satul Padiş propriu-zis. Aceste trei zone, alături de Ic Ponor sunt, în viziunea lui Cornel Popa, patru zone în care s-ar putea dezvolta turismul. Totuşi, vrea să lase specialiştii să decidă. "Specialiştii ne pot spune unde putem să gândim un plan de dezvoltare. N-avem voie să lăsăm să nu se dezvolte aceasă zonă. Trebuie să scoatem la lumină frumuseţea acestor locuri prin dezvoltare durabilă", a spus Popa.

Cert este că, a spus preşedintele, actuala dezordine din campare şi din spaţiile de cazare, ridicate care pe unde, unele opulente, altele ce par a fi mai degrabă nişte văgăuni. "Vreau să terminăm cu această ţigînie. Zona are un aspect neonorant şi nu câştigăm bani, nu creează locuri de muncă", a spus Cornel Popa.

Pentru a putea atrage şi fonduri europene în zonă, dar nu numai, preşedintele CJ vrea să înfiinţeze la nivelul judeţului un cluster pentru turism şi unul pentru agricultură. Astfel, uniţi în această formă de asociere, agricultorii, respectiv reprezentanţii turismului bihorean vor putea obţine mai mulţi bani europeni în sesiunea de finanţare 2014-2020.

Popa a recunoscut că în planurile sale pentru Padiş mizează pe sprijinul ministrului bihorean Lucia Varga şi a consilierului acesteia, Viorel Lascu.

Un duş cât de cât...

Asigurând că susţine dezvoltarea durabilă a zonei, Alin Moş a punctat că Parcul Apuseni n-a avut niciodată parte de o strategie de dezvoltare şi a precizat că turiştii trebuie să beneficieze, contract cost, de nişte servicii. De pildă, trebuie să existe zone de campare cu locuri de parcare, pubele pentru deşeuri, sursă de apă şi chiar duşuri, acestea lipsind în momentul de faţă în Padiş.

Bineînţeles, pentru a deveni o staţiune turistică, Padiş trebuie să aibă şi canalizare şi staţie de epurare, dar şi o infrastructură de recreere, adică să aibă traseele turistice puse la punct şi promovate, dar şi să ofere turişti posibilităţi de a-şi petrece plăcut vacanţa la munte, nu doar să lenevească în faţa soarelui.

La rândul său, şeful CAPDD, Paul Iacobaş, a precizat că susţine dezvoltarea Padişului, precizând şi că banii pe care turiştii i-ar lăsa acolo ar trebui folosiţi în conservarea zonei. "Trebuie să ne gândim la ce vor face turiştii în zonă, dar şi care va fi efectul lor", a precizat Iacobaş. Din acest motiv, arhitectul judeţului Bihor, Maria Şimon, a subliniat că CJ ţine cont de zonele de conservare specială din Padiş. De altfel, acesta a fost primul lucru concret pe care comisia CJ-ului a reuşit să-l stabilească, şi anume că va suprapune hărţile cadastrale cu cele ale zonelor de conservare specială, pentru a se şti clar unde se poate construi şi unde nu.

În final, toţi cei prezenţi au garantat că se vor strădui ca parcul întins pe 76.000 de hectare din trei judeţe să devină o staţiune pe placul turiştilor, dar şi pe placul naturii...