Problemele Universităţii din Oradea au devenit subiect dezbătut şi în presa naţională. Doi universitari orădeni, Mircea Morariu şi Mihai Maci, şi-au scris opiniile despre scandalul în care este implicat rectorul Constantin Bungău, trimis în judecată de procurorii DNA, cei doi prezentându-le în articole publicate în Adevărul, respectiv pe platforma online Contributors.
Morariu vrea demisii
Intitulat "Liber la plagiat în Universitatea românească", articolul publicat luni de Morariu pe site-ul Adevărul are ca punct de plecare decizia Comisiei de Învăţământ a Camerei Deputaţilor de a nu modifica Ordonanţa de Urgenţă privind regimul doctoratelor, trimisă la reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis, ceea ce arată că deputaţii vor ca universităţile să fie "răspunzătoare" de verificarea doctoratelor, eliminând atribuţiile CNATDCU.
"Nu, oricât mi-ar părea de rău că trebuie să spun şi să scriu asta, realitatea e că Universităţile României nu ştiu, nu pot, nu vor să se apere de impostori. Din contră. Îi cultivă. La vârful lor, prin birouri, prin rectorate, decanate şi senate universitare strecurându-se inşi cu abilităţi recunoscute în a fura şi a minţi", a scris Morariu.
În acest context, universitarul a vorbit despre cazul Universităţii din Oradea, care a fost "de prea multe ori implicată în astfel de mega-scandaluri", Morariu pomenind de diplomele false eliberate contra cost de clanul Maghiar şi de concursuri comandate şi aranjate. Autorul îi critică pe prorectorii, decanii şi senatorii universitari că sunt "preocupaţi să îşi asigure indemnizaţii grase" şi că "nu au tăria de a spune gata, aşa nu se mai poate!".
"S-a ajuns până acolo încât pe un forum al unui săptămânal local una dintre prorectoriţe ne îndeamnă iresponsabil la solidaritate şi la încredere în "colegii noştri". Cu şpăgarii şi traficanţii de influenţă! Regret, eu nu mă simt coleg nici cu ea şi nici cu ei", a scris Morariu, referindu-se la un mesaj lăsat săptămâna trecută pe forumul eBihoreanul.ro de prorectorul Marcela Prada.
Arătând că la Universitatea din Oradea "impostura se lăfăie în voie la cel mai înalt nivel", Morariu aminteşte şi că Bungău l-a numit decan al Facultăţii de Medicină pe Adrian Maghiar, acelaşi care a scăpat de răspundere în scandalul diplomelor false doar pentru că la momentul judecării acestea se prescriseseră. "Cu astfel de inşi să fiu eu solidar, ne-stimată doamnă prorector? Niciodată! Fie şi numai pentru acest apel la solidaritate ar trebui să aveţi onoarea de a demisiona urgent, la fel cum ar trebui să plece din funcţii mulţi dintre prorectori, decani şi senatori! Desigur, în frunte cu rectorul care a târât într-un nou scandal Universitatea din Oradea", a scris Morariu.
Demoni reînviaţi
Problemele Universităţii din Oradea le-a dezbătut şi filozoful Mihai Maci într-un text publicat pe platforma online contributors.ro, intitulat "Ce ar mai fi de spus...". Tema articolului lui Maci este tocmai scandalul prin care trece acum Universitatea din Oradea. Maci mărturiseşte că detaliile din rechizitoriul întocmit de procurori, prezentate de BIHOREANUL, i-au adus o dezamăgire personală, întrucât îl considera pe Bungău un om ponderat, "care-şi judecă bine cuvintele şi atitudinile, fără iniţiative deosebite, dar care – în continuarea predecesorului dânsului – a reuşit să scoată Universitatea din Oradea din zona anecdotei groteşti în care o dusese "părintele fondator" al instituţiei, d-l Teodor Maghiar".
Maci a făcut o remarcă interesantă şi despre Camelia Dindelegan, conferenţiara care a vrut să ajungă profesor cu orice preţ, arătând că deşi a activat 12 ani în aceeaşi facultate cu aceasta nu-şi aminteşte nici s-o fi văzut, nici să fi auzit de ea: "E puţin bizar să vezi consacrat drept profesor (adică pe cea mai înaltă treaptă academică) un om pe care, în mod normal, ar fi trebuit să-l cunoşti, dar despre care nu ştii nimic".
"Nu vreau să-l scuz în nici un fel pe d-l Bungău, dar pot să bănuiesc cum i-au sticlit ochii când s-a pus pe tapet trucul cu "şcoala doctorală" de la Psihologie (truc în baza căruia "i s-a scos postul" d-nei Dindelegan). Şi asta din cu totul alte raţiuni decât cele legate de banala corupţie (şi pe care nu ştiu dacă procurorii le înţeleg): Universitatea din Oradea e într-un permanent declin al numărului de studenţi (pe care nu-l mai camuflează nici măcar jocul cu cifrele – aceeaşi persoană înscrisă la trei facultăţi şi "raportată" de trei ori) – drept care nu mai are alt atu, pe lângă Minister, atunci când cere "finanţări", decât "performanţa". Or ce altceva decât "performanţă" e faptul de a face "şcoli doctorale" în fiecare departament?", a arătat Mihai Maci.
Autorul constată că întreg scandalul de corupţie pare de fapt o găinărie: "o promovare "aranjată" pentru "o fată bună", comisii, multe hârtii, telefoane şi inevitabilele "atenţii"". "Dar ceea ce mi se pare cu adevărat trist nu e faptul că Rectorul a făcut sau nu un anumit lucru (asta va decide justiţia), cât acela că a lăsat să se-nţeleagă că l-ar putea face", a scris Maci.
Filozoful îi impută lui Bungău că a "uitat" că un rector trebuie să dea direcţia unei universităţii, ceea ce presupune hotărâre şi fermitate. "Ca angajat al Universităţii mi se pare că greşala d-lui Bungău nu e aceea că a fost un om slab, căruia i se pot reproşa diverse, ci că a fost un Rector slab, care în loc să decidă (şi nu acum, ci de la început) o regulă clară şi universală, a crezut că-i poate mulţumi pe toţi. Iluzia dânsului că lucrurile pot fi aplanate dându-i fiecăruia ceva s-a dovedit, finalmente, păguboasă. Şi pentru dânsul (şi e păcat), şi pentru noi toţi (şi e şi mai păcat). Principalul merit al dânsului – acela de a fi ferit Universitatea de scandaluri şi de ridicol – a fost pierdut (pentru mine inexplicabil) în câteva zile. Mă tem că acum, indiferent cum se vor judeca lucrurile, răul a fost făcut. După un deceniu, demonii din vremea d-lui Maghiar au răsturnat capacul ce părea că i-a relegat în trecut şi ies iarăşi la lumină", scrie Mihai Maci.
Lipseşte un "rector serios"
Previzionând că, mai devreme sau mai târziu, Universitatea din Oradea va organiza noi alegeri, Maci consemnează că un rector serios nu se profilează la orizont, iar dacă la scrutin se va prezenta acelaşi Florian Bodog care l-a contracandidat şi pe Bungău, instituţia se va întoarce dintr-un singur pas "ab originem, adică în plin feudalism universitar". În lipsa unei aternative viabile, maximum la ce universitarii orădeni pot spera este un rector tot ca Bungău: "un om mai curând şters, cu abilităţi tehnice, bun manipulator al hârtiilor, eventual cu trecere pe la Minister, incapabil să facă faţă unui dezastru în mers (scăderea numărului studenţilor) şi încercând să mulţumească toate partidele şi clanurile formate încă din anii ’90".
Drept urmare, Maci face o propunere inedită: punerea Universităţii sub tutela unei comisii centrale. "Mi se va spune că mai există ceva numit "autonomie universitară". Aşa e; am văzut – cel puţin aici, la Oradea – cum funcţionează de 26 de ani: autonomia universitară înseamnă că şeful face ce vrea el, că de-aia e şef, iar Ministerul (cointeresat şi el) îi dă bani şi (eventual) îi acoperă scandalurile", a scris Maci.
Autorul subliniază că autonomia universitară este un argument pentru "daţi-ne bani şi lăsaţi-ne să facem ce ştim noi mai bine", iar Universitatea din Oradea ar putea fi astfel un proiect pilot de reformare. "Pot fi desfiinţate o mulţime de secţii (inclusiv cea la lucrez eu) care nu produc decât gastarbeiter-i şi vânzători la Kaufland, pot fi reorganizate secţiile cu căutare pe piaţă ori care converg cu dezvoltarea oraşului sau poate fi accentuat un profil care să dea specificul viitoarei Universităţi, se pot introduce programe de reconversie profesională, pot fi create secţii care să ofere servicii publice (de la conferinţe la scriere de proiecte europene) etc. Pot fi făcute multe", conchide Maci.