În primul rând, urez tuturor cititorilor BIHOREANULUI "La mulţi ani" şi un an 2025 mai bun decât cel care tocmai s-a încheiat.
Având în vedere că în 2025 ne vom alege preşedintele, este important să cunoaştem ce atribuţii concrete va avea persoana care va ajunge în această funcţie.
Atribuţiile Preşedintelui României pot fi prezentate în mai multe categorii, în funcţie de interacţiunile pe care acesta le are cu alte autorităţi.
În raporturile cu Parlamentul, Preşedintele are principala atribuţie de promulgare a legii. În concret, dacă Preşedintele se opune unei legi, o poate retrimite în Parlament sau poate sesiza Curtea Constituţională, dacă apreciază că legea nu este constituţională - în temeiul acestei atribuţii, Preşedintele poate bloca sau cel puţin întârzia legi importante ale partidelor aflate la guvernare. Preşedintele mai poate adresa mesaje Parlamentului sau îl poate dizolva, însă numai în situaţia în care sunt respinse două solicitări de învestire a unor guverne.
În raport cu Guvernul, Preşedintele desemnează candidatul la funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul în baza votului de învestitură acordat de Parlament. De asemenea, Preşedintele revocă şi numeşte miniştri, la solicitarea primului-ministru. Preşedintele poate participa la şedinţele Guvernului, oricând la solicitarea primului-ministru sau, din proprie iniţiativă, când se dezbat probleme legate de apărarea naţională sau politica externă.
În raport cu justiţia, Preşedintele poate participa la şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii şi numeşte în funcţie toţi judecătorii şi procurorii din România, însă în urma unor concursuri de accedere în aceste funcţii. În schimb, o dată la trei ani, Preşedintele numeşte un judecător la Curtea Constituţională, după "propriul plac".
Preşedintele are atribuţii concrete în politica externă, fiind reprezentantul Statului Român în relaţiile diplomatice - în această calitate, numeşte ambasadorii României în alte state şi primeşte scrisorile de acreditare ale ambasadorilor străini. De asemenea, are atribuţii concrete în materia apărării, prezidând Consiliul Suprem de Apărare al Ţării. Nu în ultimul rând, Preşedintele are atribuţii concrete în situaţii de urgenţă, astfel cum am văzut în recenta pandemie de Covid.
În fine, Preşedintele are atribuţii specifice conducătorilor oricărui stat, cum ar fi: acordarea graţierii individuale, acordarea de decoraţii, înaintarea la gradele de general, amiral sau mareşal.
În concluzie, Preşedintele României are atribuţii mai largi decât cele ale preşedinţilor din regimurile parlamentare (Italia, Germania, Ungaria), dar mai restrânse decât în cazul sistemelor prezidenţiale (cum este cel american) sau semiprezidenţiale (cel francez).