Ziua de 21 decembrie reprezintă, oficial, prima zi de iarnă astronomică, deoarece atunci are loc solstiţiul de iarnă. Este, totodată, cea mai scurtă zi din an, având doar 8 ore şi 50 de minute, şi cea mai lungă noapte: 16 ore şi 10 minute.
Totodată, începând din această zi, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea.
Deşi iarna meteorologică soseşte încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstiţiului de iarnă El este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, scrie Mediafax.
După cum se ştie, axa polilor Pământului îşi păstrează direcţia fixă în spaţiu, ea fiind înclinată cu 66° 33' faţă de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cereşti numit "ecliptică", a cărui înclinare faţă de ecuatorul ceresc este de 23° 27'. La momentul solstiţiului de iarnă Soarele se află în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27' sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit "tropicul Capricornului". Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.
La data solstiţiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est şi apune tot cu acelaşi unghi spre sud faţă de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el "urcă" - ţinând cont de latitudinea medie a României, de 45° - la numai 21° faţă de orizont. În consecinţă, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 16 ore şi 10 minute. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
Solstiţiul de iarnă este marcat şi de Google, care şi-a schimbat logoul special pentru acest eveniment.