Banii încasaţi de angajaţii cu funcţii de conducere reprezintă de două zile subiectul principal de discuţii în Universitatea din Oradea.

Aşa cum se ştie, bugetul instituţiei suferă serios de câţiva ani, în contextul în care o mare parte din veniturile Universităţii se cheltuie pe salarii. Într-o şedinţă extraordinară care a avut loc luni după-amiază, Senatul academic a luat o decizie care viza tocmai banii încasaţi de şefii Universităţii.

Salarii la maximum, doar pentru şefi

Senatorii au fost convocaţi la şedinţa extraordinară în baza unei adrese transmise de şeful Serviciului Resurse Umane, Pompilia Roman, document care arăta că trebuie luată o decizie privind drepturile salariale ale universitarilor cu funcţii de conducere.

Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice stabileşte limite minime şi maxime, inclusiv privind salariile universitarilor cu funcţii de conducere, care diferă în funcţie de gradul în care este încadrată universitatea (I sau II), respectiv mărimea şi complexitatea structurii conduse.

În Universitatea din Oradea, ca şi cum toţi ar avea în subordine structuri mari şi complexe, toţi angajaţii cu funcţii de conducere încasează aceste salarii la nivelul maxim, aferent gradului II, conform unei decizii luate de Consiliul de Administraţie şi de Senatul universitar.

Asta înseamnă că, potrivit Legii 153, rectorul şi preşedintele Senatului pot avea un salariu de bază de 16.232 lei, un prorector poate primi până la 14.916 lei, iar un decan până la 14.477 lei. Dacă ar fi plătiţi raportat la gradul I, rectorul şi preşedintele Senatului ar avea un salariu de bază de maximum 13.705 lei, iar un decan maximum 11.003 lei. Fireşte, în funcţie de aceste salarii de bază sunt calculate apoi sporurile şi alte drepturi salariale.

"Oamenii au fost nemulţumiţi"

Pentru stabilirea salariilor în anul 2019, însă, Serviciul Resurse Umane a cerut luarea unei noi decizii în forurile superioare ale Universităţii. Aşa cum procedează de obicei în chestiuni care vizează finanţele instituţiei, Consiliul de Administraţie (format din rector, prorectori şi decani) a transmis Senatului adresa SRU, pentru a lua o decizie privind încadrarea în gradul I sau II.

După discuţii prelungite, senatorii au hotărât să nu le mai dea şefilor Universităţii salarii atât de mari, dacă nu există criterii în baza cărora se acordă aceşti bani. „S-a discutat mult, oamenii au fost nemulţumiţi, pentru că nu este clar de ce s-au încadrat la gradul II şi nu la gradul I. Deşi preşedintele a propus să votăm pentru, colegii nu au fost de acord, spunând că în afara preşedintelui, în Senat nimeni nu ia niciun leu pentru activitatea depusă. În schimb, în ciuda situaţiei financiare precare, şefii Universităţii îşi permit salarii maxime”, a declarat BIHOREANULUI un senator.

Senatul a decis: lefuri mai mici

Astfel, decizia Senatului a fost să reducă salariile şefilor Universităţii la nivelul de grad I şi, concomitent, să le dea ocazia să argumenteze dacă merită salarii la maximum. „Oamenii nu au vrut doar să taie. Au fost multe voci care au spus că, dacă argumentează de ce merită salarii la nivelul maxim, se acordă fără probleme”, a explicat un alt senator.

Drept urmare, hotărârea adoptată prevede şi termenul de 15 martie până la care conducerea executivă a Universităţii să înainteze criteriile în baza cărora se raportează la gradul I sau II. Până atunci, însă, salariile ar trebui reduse, deoarece lefurile pentru luna februarie se stabilesc până cel târziu pe 6 martie.

Culmea este că hotărârea n-a fost susţinută de conducerea Senatului, atât preşedintele Sorin Curilă, cât şi cancelarul Daniel Paşca votând pentru continuarea acordării salariilor mari, argumentând că altfel colegii lor vor trebui să dea banii înapoi. „Senatul a decis că este nevoie de criterii pentru încadrarea în gradul II, iar până atunci, să aplicăm grila cea mai mică, deşi eu am explicat că nu se poate aplica tuturor aceeaşi măsură. De exemplu, un profesor universitar cu vechime de 25 de ani şi funcţie de conducere, încadrat pe grila I, are salariu mai mic decât un profesor fără funcţie de conducere”, a declarat preşedintele Sorin Curilă, marţi, pentru BIHOREANUL.

Potrivit acestuia, peste 100 de universitari cu funcţii de conducere ar fi afectaţi de această decizie, adică ar urma să aibă salariile micşorate.

Şefii au întors-o!

Numai că marţi dimineaţă s-a produs o surpriză: decizia Senatului a fost „anihilată” de Consiliul de Administraţie! În urma şedinţei de luni a Senatului, rectorul Constantin Bungău a convocat urgent o şedinţă cu prorectorii şi decanii, în care s-a grăbit să stabilească criteriile cerute de Senat, astfel încât hotărârea de diminuare să nu producă efecte.

Mai precis, invocând Ordinul 5446/2016 al Ministrului Educaţiei, CA-ul Universităţii a decis că gradul II este corect, întrucât Universitatea din Oradea are peste 10.000 de studenţi. În ordinul cu pricina, se arată că doar universităţile cu mai puţin de 10.000 de studenţi sunt de gradul I. „Ordinul a intrat în vigoare în octombrie 2016 şi este valabil şi azi. Astfel că în CA am aprobat să se respecte acest criteriu”, a declarat rectorul Bungău pentru BIHOREANUL.

Nu este clar însă dacă acest ordin este suficient pentru încadrarea în prevederile Legii 153/2017, care prevede că stabilirea gradului se face „în funcţie de gradul universităţii, mărimea şi complexitatea structurii conduse”. Aşadar, simplul fapt că Universitatea are peste 10.000 de studenţi ar putea să nu fie suficient pentru justificarea salariilor mari.

Nimic nu se schimbă

Întrebat de BIHOREANUL dacă prin convocarea CA-ului atât de rapid a vrut de fapt să anuleze votul Senatului de luni, Bungău a respins această variantă. „Hotărârea Senatului cere criterii, noi am oferit criteriul”, a declarat rectorul, precizând că, graţie deciziei din CA, nimic nu ar trebui să se schimbe: „Senatul a cerut să venim cu criterii până pe 15 martie, noi am venit mai repede”.

În opinia lui Bungău, subiectul se încheie odată cu hotărârea CA de marţi, iar şefii din Universitate rămân cu salariile mari, nemaifiind nevoie de o dezbatere în Senat. Chestiunea îl supără, în schimb, pe preşedintele Sorin Curilă, care - deşi este de acord cu problema de fond, adică cu salarizarea la nivelul maxim, fiind el însuşi unul dintre beneficiari -, e nemulţumit de decizia CA de a pune punct subiectului, fără a mai transmite materialul către Senat, lăsându-l astfel fără ultimul cuvânt. 

„M-a consternat atitudinea din CA, pentru că întotdeauna criteriile care au vizat salarizarea au fost aprobate şi în Senat. Acum, se spune că nu mai e nevoie de acest vot. Niciodată nu s-a mai întâmplat ca în CA să se ia o decizie peste Senat. Nu ştiu să vă spun ce se va întâmpla”, a spus Curilă.

Dincolo, însă, de aceste "jocuri politice", un lucru rămâne cert: şefii Universităţii îşi vor acorda în continuare salariile uriaşe cu care s-au obişnuit. Numai să aibă de unde...