Cei mai deştepţi dintre orădeni: Cinci orădeni se numără printre cei mai inteligenţi oameni ai planetei

Nu au fost neapărat elevii excepţionali ai clasei, dar au avut puncte în care au excelat. Şi odată ajunşi adulţi s-au convins că au, după cum glumesc ei, câţiva neuroni în plus faţă de alţi oameni.

Cinci orădeni sunt în prezent membri ai organizaţiei elitiste Mensa, cea mai cunoscută asociaţie care grupează oameni cu un IQ foarte ridicat. Nivelul de inteligenţă se certifică printr-un test cu întrebări anume create şi pe care, statistic, pot să le rezolve doar două procente din populaţia lumii. Altfel spus, o organizaţie care adună minţile cu adevărat strălucite.

Fără ierarhie

Mensa a fost înfiinţată în 1946, la Oxford, de Roland Berrill şi Lancelot Ware. Singura condiţie de aderare la organizaţie era, şi a rămas până acum, nivelul de IQ. Pretendenţii la statutul de mensan dau un test cu mai multe întrebări menite să le determine inteligenţa. În timp ce un IQ mediu e cuprins între 90 şi 109, în Mensa ajung doar cei care dovedesc că au cel puţin 132, adică un nivel de inteligenţă foarte ridicat. Prezentă în 100 de ţări, asociaţia reuneşte oameni de toate felurile, de la muncitori la oameni de ştiinţă ori VIP-uri precum regizorul Quentin Tarantino, actorii Sharon Stone, Steve Martin sau chiar şi Asia Carrera, cunoscuta protagonistă de filme pentru adulţi.

Niciun candidat care susţine testul Mensa nu îşi află nivelul exact, pentru că în organizaţie e promovată egalitatea. Astfel, examinaţilor li se spune doar dacă sunt eligibili sau nu să devină mensani, iar dacă răspunsul e afirmativ, se pot înscrie efectiv în asociaţie. Dintotdeauna, Mensa are trei mari scopuri: identificarea şi cultivarea inteligenţei în beneficiul umanităţii, încurajarea cercetării în domeniul inteligenţei umane şi asigurarea unui mediu intelectual şi social stimulativ pentru membrii organizaţiei.

Fără şablon

Bucureşteanul Daniel Şerbănică a fost primul român care a aderat la Mensa, în anii '80, iar în 1991 a înfiinţat filiala românească a organizaţiei. Astăzi, Mensa România numără 396 de membri, printre care BIHOREANUL a descoperit că se regăsesc cinci orădeni: Stelian Pop, Vasile-Aurel Căuş, Andrei Marcu, Ionuţ Jurju şi Codruţa Feier. Sunt oameni obişnuiţi, care şi-au urmat pasiunile în alegerea meseriei şi care pot trece pe stradă fără să se "trădeze" în vreun fel. Însă vorbele lor sunt bine calculate. Fiecare a dat testul Mensa atât ca să-şi confirme bănuiala că are un IQ peste medie, cât şi ca să cunoască alţi mensani.

Stelian Pop are 40 de ani şi de profesie e informatician. N-a fost un elev eminent, chit că întotdeauna a intuit că are un nivel de inteligenţă peste medie. "Eram pe la mijloc. Nici elevul care deschide uşa, dar nici cel care stinge lumina", zice bărbatul. În 1991, student fiind, Stelian a vrut să se înscrie în Mensa, dar n-a reuşit nicicum să ajungă la testările din Bucureşti. A făcut-o abia două decenii mai târziu, când a avut şi timp şi resurse pentru asta, iar mensanii pe care i-a cunoscut de atunci încoace i-au confirmat că nu există un şablon al celor eligibili Mensa.

"Testul selectează un anumit nivel de inteligenţă, însă nu înseamnă că toţi sunt doctori docenţi. Unul e tâmplar, altul e inginer...", spune Stelian. Cert este că mensanii au ceva deosebit: "Unii vorbesc foarte elevat, alţii sunt mai retraşi dar când vorbesc îţi dai seama că au gândit de două ori, alţii sunt din cale-afară de comunicativi". Introvertit şi preferând să nu iasă în evidenţă, Stelian se mândreşte însă cu fiica sa care, în clasa a III-a fiind, dovedeşte că i-a moştenit inteligenţa.

Socializare cu cap

Când a dat testul Mensa, Andrei Marcu (foto), un orădean de 31 de ani, a vrut să afle, în primul rând, dacă e compatibil. Redactor de IT la un site maghiar şi pasionat de fotografie, Andras, cum îl ştiu prietenii, provine dintr-o familie mixtă şi-a dat seama de mic că e mai inteligent decât alţi copii, chit că n-a fost cel mai strălucit elev. "Aveam în general medii de 7-8. Adevărul e că am citit mult mai mult după ce am terminat şcoala", spune el.

Preferă cărţile de chimie, fizică ori astronomie, chiar dacă niciodată nu i-a trecut prin cap să se facă om de ştiinţă. Totuşi, i-ar plăcea să-i facă pe elevii de azi mai interesaţi de aceste materii. "Trebuie doar găsite metodele prin care să devină atractive, pentru că lucruri interesante de descoperit sunt". Persoană tăcută, care dă răspunsuri scurte şi concentrate, Andrei e convins că un IQ mare îţi "arată" cum să te comporţi cu cei din jur. "Însă sunt şi oameni inteligenţi, dar antisociali", zice el.

Codruţa Feier (foto) a devenit membru Mensa tot pentru a cunoaşte oameni cu o inteligenţă peste medie. Iar aşteptările nu i-au fost înşelate, căci mensanii i-au făcut o impresie bună. "Se deosebesc de restul oamenilor prin gândirea mai clară şi rapidă. Şi sunt mai relaxaţi, au mai puţine frustrări", e convinsă orădeanca. În vârstă de 30 de ani, Codruţa conduce propria agenţie de turism, domeniu care o pasionează. A ştiut dintotdeauna că are un nivel ridicat de inteligenţă şi a şi fost mereu printre elevii foarte buni. "Însă un IQ mare nu îţi asigură succesul în viaţă. E nevoie şi de implicare", spune tânăra. Or, ea e genul de persoană care se dedică în ceea ce face.

IQ, dar şi ceva în plus

Acelaşi obiectiv Mensa de a reuni oameni inteligenţi l-a determinat şi pe Vasile-Aurel Căuş - Relu, cum îi spun prietenii - să se înscrie în organizaţie, după ce testarea l-a dovedit eligibil. "Orice test care te poate plasa într-o elită este atractiv", spune bărbatul de 46 de ani. Conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Oradea şi, totodată, cancelar general al Senatului universitar, spune că şi-a dat seama că are o inteligenţă peste medie în primii ani de şcoală, când rezolva cu uşurinţă problemele de matematică.

"Am fost premiant în toţi anii de şcoală, dar nu m-am apropiat de vârf decât la matematică", spune universitarul (foto). Pasionat de jocuri logice, dar şi de meseria aleasă, Aurel îşi foloseşte capacităţile intelectuale şi în găsirea erorilor din cărţile ori filmele din categoria mistere. Totuşi, spune el, un IQ ridicat nu e de ajutor decât dacă vine "la pachet" cu voinţa, cultura generală şi înţelepciunea, adică priceperea de a-ţi folosi inteligenţa şi experienţa acumulată.

Pro şi contra

Chit că deşteptăciunea nu asigură succesul în viaţă, mensanii orădeni cred că un om inteligent îşi îndeplineşte mai uşor idealurile. "Când vrei să faci ceva, reuşeşti, pentru că îţi merge bibilica", spune Stelian.

Părerile sunt împărţite, în schimb, când vine vorba de legăturile între inteligenţă şi iubire. În timp ce Codruţa crede că un om cu o inteligenţă peste medie îşi înţelege mai bine partenerul, iar Stelian e convins că un IQ mare ajută un om să-şi păstreze relaţia ori să ştie când să o oprească, nici Andrei şi nici Relu nu prea văd legătura. "Când te îndrăgosteşti, nu contează deloc IQ-ul. Eşti doar un bolovan inteligent", zâmbeşte Andrei.

Isteţime "civică"

Dincolo de faptul că fac cunoştinţă şi dezbat cu alţi membri ai organizaţiei subiectele care-i interesează, fie la întâlniri faţă în faţă, fie în mediul online, mensanii orădeni spun că, în România, această calitate nu aduce alt soi de avantaje, în timp ce în SUA, de pildă, contează în CV. Totuşi, admit că ar putea fi "folosiţi" de comunităţile în care trăiesc.

"În alte oraşe, mensanii au scris proiecte pentru a rezolva diverse probleme. La Cluj, de pildă, au oprit construirea unui crematoriu în centrul oraşului", spune Codruţa. Orădenii n-au avut niciun proiect de acest gen, însă nu s-ar da deoparte. De pildă, Relu crede că mensanii pot fi folosiţi la "brainstorming" în orice fel de problemă, graţie capacităţii lor de a face mai facil corelaţiile şi, implicit, de a găsi cele mai potrivite soluţii.

Pentru ca inteligenţa mensanilor să poată fi folosită în scop civic, în primul rând ar trebui ca ei să fie cunoscuţi de cei din jurul lor. În Oradea, deocamdată, abia că se cunosc ei între ei. Susţin, însă, că îşi doresc să devină un grup coagulat care să-şi pună mintea la contribuţie în folosul comunităţii. În fond, nu e în folosul nimănui ca minţile geniale să rămână nebăgate în seamă...

MENSA VS. MISA
Organizaţie în mişcare

Aşa cum şi membrii ei recunosc, Mensa România duce lipsă de vizibilitate în rândul românilor. Nu puţini confundă organizaţia cu mult mai controversata Mişcare de Integrare Spirituală în Absolut (MISA). Asta se întâmplă şi din cauză că activităţile mensanilor sunt, în mare parte, de socializare. "Însă avem şi proiecte. De exemplu, un proiect vizează susţinerea unor cursuri pentru copiii care dovedesc o inteligenţă peste medie şi care, până la vârsta de 16 ani, nu pot da testul Mensa", spune Radu Jianu (foto), preşedintele organizaţiei naţionale.

Pentru viitor, conducerea Mensa România îşi propune să organizeze testări cât mai dese şi în cât mai multe oraşe din România, astfel încât orice posibil mensan să aibă acces la ele, iar comunitatea lor să crească. În prezent, testele se dau lună de lună în câte un oraş din ţară, fiind anunţate pe site-ul organizaţiei, www.mensa-romania.ro.