Coeficientul de inteligenţă e oarecum o obsesie pe Internet. Fel de fel de teste online promit că îţi vor arăta unde te situezi pe o anumită scală şi ajung să-ţi afişeze rezultate menite doar să te facă să te simţi confortabil cu tine însuţi. Până nu demult, consensul în psihologie era că a-ţi creşte IQ-ul semnficativ, dincolo de limita a două puncte pe anumite scale de testare, e o chestie dificilă şi care cere timp. Noile cercetări în domeniu arată, însă, că o creştere semnificativă a IQ-ului este posibilă cu ajutorul tehnicilor relaţionale.
Trainingul în aptitudini relaţionale presupune stabilirea de relaţii abstracte între lucrurile din mediul înconjurător şi constă într-o serie de exerciţii de logică de tipul "Dacă Erm e mai bătrân decât Gort atunci Gort e mai tânăr decât Erm". Acest exerciţiu simplificat serveşte doar pe post de exemplu, dar evidenţiază faptul că aceste tehnici pun accent pe asociaţii logice între lucruri.
Un studiu apărut, în acest an, în "British Journal of Educational Psychology" afirmă că un experiment făcut pe 28 de copii cu vârste cuprinse între 10 şi 11 ani a arătat cum trainingul în aptitudini relaţionale este benefic în creşterea IQ-ului. Copiii au fost împărţiţi în două grupuri şi timp de 29 de ore fiecare grup a fost antrenat într-o tehnică menită să le crească coeficientul de inteligenţă.
Primul grup a participat într-un program online de tehnici relaţionale numit SMART (Strengthening Mental Abilities with Relational Training), iar al doilea într-un program dezvoltat de Massachusetts Institute of Technology numit Scratch şi care implica training în programarea pe calculator. Primul grup a trebuit să răspundă la întrebări de genul "Dacă Cug este asemenea lui Vek, iar Vek este opusul lui Mer, iar Mer este opusul lui Gew, este Cug asemenea lui Gew?", în timp ce al doilea a făcut exerciţii de programare.
Copiilor li s-au administrat mai multe teste de inteligenţă înainte de începerea exerciţiilor, precum şi după finalizarea acestora. Grupul de copii care a participat la trainingul în aptitudini relaţionale a arătat îmbunătăţiri semnificative în testele IQ. Celălalt grup, în schimb, nu a afişat modificări semnificative în ceea ce priveşte IQ-ul după cele 29 de ore de programare. Mai mult, primul grup a prezentat îmbunătăţiri în aptitudinile de scris şi citit după experiment, deşi trainingul lor nu includea atrenament pe aceste laturi.
Un alt studiu, tot din 2016, publicat de revista "International Journal of Psychology and Psychological Therapy", a testat doi copii cu vârsta apropiată de 4 ani vreme de doar 8 ore pe parcursul a două luni. Băiatul care a beneficiat de training relaţional a afişat îmbunătăţiri semnificative faţă de fetiţa care nu a beneficiat de el. Exerciţii de genul "Dacă A=B iar B=C atunci A=C?" nu doar că au determinat IQ-ul copilului să crească, dar au făcut ca acest nivel al IQ-ului să se menţină stabil chiar şi după 6 luni de la încheierea experimentului, chiar dacă băieţelul nu a mai primit training SMART în acel timp.
Cu alte cuvinte, problemele de logică relaţională fac IQ-ul nu doar să crească dar şi să se menţină crescut pentru o perioadă de timp, cu beneficii ramificându-se în cazul copiilor spre alte domenii adiacente precum înţelegerea numerelor şi a abilităţilor verbale. Copiii care sunt antrenaţi cu astfel de probleme de logică devin mai capabili în manevrarea numerelor şi în înţelegerea cuvintelor. Mai important, cercetările recente au arătat că este posibil să creşti coeficientul de inteligenţă mai rapid decât se credea posibil înainte.
* Noul colaborator al BIHOREANULUI, Răzvan T. Coloja, este psiholog. În vârstă de 37 de ani, acesta a terminat facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Psihologie), cea de Ştiinţe (Informatică) şi cea de Litere (Biblioteconomie), la Universitatea din Oradea. A publicat patru romane şi câteva articole în reviste de specialitate. A activat câţiva ani ca jurnalist în presa IT - a fost redactor-şef al revistei "MyLinux", redactor-şef adjunct al revistei "MyComputer" şi redactor al revistei "Connect". Este pasionat de sociologie, psihologie socială, neuropsihologie, Linux şi literatura transgresivă. În timpul liber întreţine site-ul psihoradea.com dedicat orădenilor interesaţi de psihologie. Poate fi contactat la email@razvancoloja.com.