Judeţul cu cele mai multe şi mai frumoase peşteri din ţară, Bihorul are în adâncuri adevărate comori. Zece dintre ele, până acum accesibile doar speologilor, au fost deschise recent şi pentru cei care nu au mai coborât niciodată într-una dificil de parcurs.
Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor a creat, în premieră naţională, prima reţea de peşteri speoturistice, permiţând astfel şi turiştilor de rând să le vadă frumuseţile din adâncuri.
Peşteri unicat
Toate cele zece peşteri care fac parte din reţeaua speoturistică se află pe teritoriul ariei naturale Munţii Pădurea Craiului, aflate în custodia CAPDD Bihor: Peştera Vântului, Bătrânului, Ciur Ponor, Craiului, Doboş, Gălăşeni, Gruieţului, Hârtopul Bonchii, Moanei şi Osoi.
Fiecare este spectaculoasă şi cu trăsături unice, care merită văzute şi cunoscute chiar şi cu celelalte simţuri. De pildă, Peştera Vântului din Şuncuiuş nu este doar cea mai lungă din România (42.165 metri), ci şi străbătută de un curent de aer puternic, care ar putea mişca din loc o persoană mai firavă. De asemenea, Peştera Craiului din Roşia are cea mai mare stalagmită descoperită până acum în România, înaltă de 15 metri şi cu un diametru de 5 metri.
"Speoturismul este un tip de turism care se face parcurgând peştera cu echipament special, un turism de aventură. Cu sprijinul ghizilor care vor oferi informaţii de specialitate, omul va ieşi din peşteră, sperăm noi, mai conştient de faptul că peştera este un mediu unic, minunat, care trebuie protejat", explică Andrei Acs (foto), specialistul CAPDD Bihor care a coordonat proiectul de realizare a reţelei de peşteri speoturistice.
Clase de dificultate
Două din cele zece peşteri - Doboş şi Gruieţ - pot fi vizitate şi de neiniţiaţii care nu au mai coborât niciodată într-o astfel de grotă, având nevoie de un minimum de echipament: cască cu sistem electric de iluminat, cizme de cauciuc şi salopetă. Alte patru au o dificultate medie, fiind adecvate, de pildă, celor care fac şi rafting şi escaladă, deci au o pregătire fizică şi psihică medie: Peştera Bătrânului, Osoi, Moanei şi Gălăşeni. "Cele mai tari, perla coroanei, care implică mai mult efort şi se parcurg în 6-8 ore, au diverse obstacole subterane, precum râuri sau treceri verticale, sunt Ciur Ponor, Vântului, Craiului şi Hârtopul Bonchii", spune directorul CAPDD Bihor, Paul Iacobaş (foto).
Pentru că accesul se face doar cu ghizi specializaţi, iar unii vin de la Cluj, vizitarea lor se poate face doar cu programare. Turiştii trebuie să ia legătura cu unul dintre cei 17 operatori turistici (hoteluri şi pensiuni) din Munţii Pădurea Craiului, lista acestora putând fi consultată într-o broşură ce se distribuie pe teritoriul ariei protejate.
Reguli clare
Turiştii care vor să coboare în adâncuri trebuie să mai ştie că accesul are un preţ variabil, în funcţie de echipamentul necesar. Altfel spus, o persoană care vine cu propriile echipamente va plăti 50 de lei, iar una care are nevoie de toate dotările, 200 de lei.
Turiştii nu pot intra în grupuri mai mari de 8 persoane decât în Peştera Vântului, unde se permite accesul simultan a 12 vizitatori, între vizite trebuind să existe o "pauză" de 2 ore deoarece, explică Andrei Acs, "peştera are nevoie de răgaz să elimine dioxidul de carbon rămas în urma grupului precedent".
Prin acelaşi proiect, finanţat cu fonduri nerambursabile elveţiene, CAPDD a întocmit regulamentele şi planurile de management pentru toate cele zece peşteri, care stabilesc frecvenţa vizitelor şi măsurile pentru conservarea habitatului existente. Pentru că, dincolo de a fi cunoscute, cel mai important e ca aceste frumuseţi din adâncuri să şi dăinuie...