În universităţile serioase, la cursurile profesorilor renumiţi se adună inclusiv studenţi de la alte facultăţi, dornici să cunoască marii maeştri. La Sorbonica orădeană, situaţia e pe dos: lipsesc nu doar studenţii, ci şi profesorii!

Ocupaţi cu demnităţi publice, cu funcţii administrative şi politice ori cu afaceri, şase dintre profesorii cei mai cunoscuţi ai Universităţii din Oradea au picat cu brio un test de integritate făcut de BIHOREANUL, dovedind că nu s-au vindecat de metehnele din epoca fostului rector Teodor Maghiar. Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, vicepreşedintele PSD-ist al Consiliului Judeţean, Ioan Mang, preşedinta Tribunalului Bihor, Carmen Domocoş, fostul senator şi primar al Oradiei Petru Filip, precum şi doctorii Adrian şi Teodor Maghiar, patronii Spitalului Pelican, cel dintâi şi decan la Medicină, au lipsit de la cursurile şi seminariile pe care ar fi trebuit să le ţină săptămâna trecută. Bineînţeles, toţi se jură că absenţa a fost o excepţie şi, când nu-i verifică nimeni, sunt prezenţi la datorie...

La foc automat

Săptămâna trecută, a opta de activitate didactică din acest semestru universitar, profesorii şi studenţii erau aşteptaţi la cursuri cu forţe împrospătate după şapte zile de vacanţă de Paşte.

Vicepreşedinte al CJ şi preşedinte al PSD Bihor, Ioan Mang este titular la Facultatea de Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei din 1990. Lunea trecută, conform orarului, avea cursuri şi seminarii de la ora 8 până la 19, fără întrerupere. Pentru că are un al doilea loc de muncă la conducerea judeţului, şi-a programat toate cursurile, seminariile şi laboratoarele din acest semestru în ziua de luni, unul după altul. Între orele 8-14, Mang trebuie să predea studenţilor din anii III de la Calculatoare şi de la Tehnologia Informaţiei cursurile de Ingineria programelor şi respectiv de Tehnici şi securitate a datelor, iar apoi să ţină orele de proiect aferente acestor cursuri. În continuare, de la ora 14, ar trebui să se întâlnească cu masteranzii, cărora să le predea Securitate în e-business până seara la 19.

Dincolo de faptul că, într-un exces de zel, nu şi-a lăsat o "fereastră" nici măcar pentru pauza de masă, orarul încărcat al lui Mang face ca acesta, cel puţin teoretic, să absenteze complet de la CJ în zilele de luni. Unde nu doar că e plătit ca vicepreşedinte, dar ar avea şi destule probleme de rezolvat pentru propăşirea Bihorului...

Bolnav de chiulangită

Lunea trecută, însă, Mang nici n-a dat pe la facultate. BIHOREANUL l-a căutat la ora 12 în sala de curs. Înăuntru se aflau vreo zece studenţi, care bănuiau că îşi aşteaptă profesorul degeaba. "Am avut curs şi de la 10 cu el, dar n-a venit", a explicat unul reporterului, mărturisind, ca de altfel şi colegii săi, că Mang e cam scump la vedere: "Lipseşte des, iar dacă vine, sigur întârzie, chiar şi o jumătate de oră".

BIHOREANUL a aflat că, în timp ce era aşteptat de studenţi, politicianul se afla în biroul său de la Consiliu. Sunat de reporter, a negat, dar a refuzat totodată să deconspire unde anume era. Când i s-a dezvăluit că tocmai fusese prins trăgând chiulul, s-a văzut silit să recunoască, dar a găsit rapid şi o scuză. "Nu m-am simţit bine", a spus PSD-istul, negând vehement că ar mai fi lipsit şi alte dăţi de la cursuri ori că întârzie din greu. Întrebat dacă i se pare firesc ca săptămânal să lipsească de la CJ o zi, a răspuns nonşalant şi sec "Da!". Despre cum poate ţine cursuri "pe bandă", fără pauză, n-a făcut niciun comentariu. Cel mai probabil, fiindcă nu aşa stau lucrurile.

Chiul anunţat

Tot lunea trecută, dar după-amiaza, ar fi trebuit să fie la cursuri şi preşedinta Tribunalului Bihor, Carmen Domocoş. Şefa unei instanţe aglomerate, în care s-a pus şi purtătoare de cuvânt, funcţii teoretic cronofage, judecătoarea este şi lector la Drept din 1998, unde predă studenţilor din anul II Criminologie şi le face seminariile de Drept penal, acestea din urmă programate în fiecare zi de luni între orele 15-21. Pentru eficienţă, cei peste o sută de studenţi sunt împărţiţi în trei grupe, fiecare având alocate două ore de seminar.

Săptămâna trecută, la ora 15, când BIHOREANUL a căutat-o la facultate, nici urmă de profesoară, şi nici de studenţi, scenariul repetându-se şi în intervalul orar 17-19. Motivul pentru care absentau şi aceştia e lesne de înţeles: Domocoş îi anunţase că va lipsi. Dovada a găsit-o reporterul pe grupul de Facebook unde şefii de an le transmit colegilor diferite mesaje din partea cadrelor. Cu o zi înaintea seminariilor, pe 23 aprilie, o tânără îşi prevenise colegii că cel programat luni nu se va ţine. Cum n-a anulat trei seminarii, ci unul singur, asta înseamnă că Domocoş a unit cele trei grupe într-una singură, aşa că în loc să predea 6 ore săptămânal, prestează doar 2. Bineînţeles, fiind plătită ca şi cum le-ar ţine pe toate.

Pe acelaşi grup de Facebook există şi alte mesaje, mai vechi, care anunţau acelaşi lucru: anularea unor cursuri şi seminarii din alte săptămâni. De pildă, pe 20 martie un mesaj arăta că judecătoarea va lipsi o săptămână întreagă!

3 în 1

Valentin Mirișa, decanul facultății de drept din OradeaÎntrebată de reporter de ce a lipsit, Carmen Domocoş s-a scuzat zicând că a fost plecată din oraş. "Am făcut pe 11 aprilie o cerere de învoire la Decanat, care a fost aprobată. Voi recupera, dar nu luni (n.r. - 1 mai), că e zi nelucrătoare", a spus judecătoarea. Într-un exerciţiu de transparenţă, care nu o caracterizează şi în atribuţiile de purtător de cuvânt al Tribunalului, ea a şi transmis prin e-mail cererea despre care vorbise, semnată de decanul Valentin Mirişan (foto). Negând, evident, că absenţa de la cursuri îi stă în obicei. "Eu nu ştiu ce mesaje aţi văzut, nu am cont de Facebook, dar poate au fost nişte mesaje greşite. Vă daţi seama că nu-mi permit aşa ceva, eu îmi ţin cursurile cu sufletul", a spus judecătoarea.

În schimb, Domocoş a recunoscut cu dezinvoltură că a comasat cele trei grupe de studenţi într-una singură, deşi regulamentele universitare nu-i permit. "Pentru că vin 2-3 studenţi dintr-o grupă la seminar", s-a scuzat ea, susţinând că şi pentru asta are acordul decanului, căruia la începutul anului universitar i-a motivat că e preşedintă de Tribunal şi are atribuţii ce "presupun prezenţa mea în instanţă după programul de lucru al instanţei şi absenţa din localitate". Practic, Domocoş pretinde că predă în sistem modular, ceea ce înseamnă că într-un semestru nu ţine cursurile cu frecvenţă săptămânală, ci le concentrează într-o anume perioadă, astfel încât să termine predarea înainte de încheierea semestrului. Şi această cerere aprobată a transmis-o redacţiei, ca să-şi demonstreze probitatea.

Întrebat, Mirişan a declarat că, deşi i-a dat voie judecătoarei să predea în acest sistem, totuşi n-o poate face adunând toţi studenţii deodată. "Nu poate comasa grupele de studenţi, nu am ştiut că se întâmplă aşa", a spus decanul. Ce va face acum, când a aflat, n-a mai spus...

"Baftă!"

Tot un chiulangiu se dovedeşte a fi şi fostul primar Petru Filip, fost eurodeputat şi senator PDL, iar apoi senator PSD. Angajat al Universităţii din 1996, joia trecută Filip trebuia să ţină un seminar şi un curs de Managementul investiţiilor cu studenţii din anul II de la specializarea Management a Facultăţii de Ştiinţe Economice. Deşi este de fapt inginer, devenit specialist în management printr-un doctorat făcut la 51 de ani, politicianul nu pune mare preţ pe cursurile cu pricina, neajungând deloc la ore. La fel au procedat şi studenţii lui, semn că ştiau despre absenţa "profului". Aflând că reporterul îl căuta, un student a şi pufnit în râs: "Baftă! Nu l-am văzut de câteva luni!".

Madela Abrudan, Directoarea Departamentului de Management-Marketing, Universitatea din OradeaDirectoarea Departamentului de Management-Marketing, Madela Abrudan (foto), s-a declarat surprinsă, spunând că Filip nu i-a înaintat nicio cerere de învoire. "Am vorbit cu dumnealui marţi (n.r. - 25 aprilie), dar nu mi-a spus că nu va veni la facultate. Nu ştiu să mai fi lipsit vreodată până acum", a susţinut femeia, adăugând că în perioada în care a fost parlamentar, Filip şi-a luat concediu neplătit, revenind ca titular la Universitate în toamna anului trecut.

Poate mâine...

Cât încă trebuia să fie la curs, fostul primar a răspuns apelului telefonic al BIHOREANULUI, dar s-a iritat rapid. "Care e problema? N-am reuşit să ajung. Voi recupera", a spus el, nemulţumit că i se face un reproş. "Haideţi mâine, că acolo voi fi", s-a completat el, fără să ţină cont că vinerea avea programate alte cursuri, cu alţi studenţi, nu cu cei pe care îi văduvise joi de cunoştinţele sale.

Fostul parlamentar a susţinut că n-a ajuns la cursuri pentru că a fost ocupat în Bucureşti. Unde, surpriză, are încă un job: este consilier al celui de-al doilea om în stat, preşedintele Senatului şi al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu! Aşadar, e de înţeles că, ocupat în Capitală cu treburi importante, sare peste banalele cursuri de la Oradea, ajungând la facultate... din când în când. Previzibil, neagă însă că şi-ar fi făcut un obicei din chiul, afirmând că episodul de joia trecută a fost doar o excepţie. Cât e de adevărat, doar studenţii pot confirma, cum a făcut-o cel care spunea că nu l-a văzut "de câteva luni".

Supliniţi de asistenţi

Nici "vedetele" de la Medicină nu se ţin de cursuri. BIHOREANUL i-a verificat pe ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, care în continuare este şi prodecan, şi pe patronii Spitalului privat Pelican, Doru şi Adrian Maghiar, ultimul fiind concomitent decan al facultăţii. Şi niciunul n-a fost la cursuri în ziua testului, semn al preţului pe care îl pun tustrei pe pregătirea viitorilor medici!

Miercurea trecută, între orele 16 şi 19, Adrian Maghiar trebuia să predea cursul de Chirurgie generală studenţilor din anul IV, dar în locul lui în sală a fost asistenta Codruţa Macovei care, potrivit orarului şi calificării, trebuie să ţină doar laboratoarele disciplinei respective. "Tot timpul ţine cursul doamna doctor", au recunoscut studenţii.

Tot miercurea trecută, între orele 13-16, fratele decanului, Doru Maghiar, trebuia să predea Anatomie şi Embriologie studenţilor străini din anul I, dar şi în locul lui la catedră a fost o altă asistentă.

Ce înţelegeri au cei doi cu asistentele, doar ei ştiu. Cert e că, la fel ca toţi ceilalţi profesori titulari, ei sunt cei plătiţi ca să predea şi ar fi trebuit să-şi ţină cursurile. Cel mai probabil, însă, profită de reputaţia şi de influenţa pe care le au, punând colegi mai tineri să le facă munca gratis, promiţându-le în schimb că îi vor ajuta să avanseze în cariere.

Pluri-Bodog

Aceeaşi metodă nelegală şi imorală o practică şi Florian Bodog. Celebru pentru râvna cu care adună funcţii, dar şi pentru suspiciunile de plagiat, el este în prezent ministru, senator, preşedinte al PSD Oradea, profesor şi prodecan, aşa cum între anii 2012-2016 a fost simultan decan şi senator.

Vinerea trecută, Bodog trebuia, conform obligaţiilor asumate, să lase baltă toate problemele Sănătăţii pentru ca între orele 14 şi 19 să predea Semiologie chirurgicală mediciniştilor orădeni din anul III. Previzibil, n-a fost la catedră, în locul lui cursul ţinându-l şeful de lucrări Mircea Şandor Huniadi. "Nu vine domnul Bodog niciodată, doar domnul Şandor", l-au "turnat" studenţii.

Întrebat despre aceste lucruri, decanul Adrian Maghiar a susţinut, bineînţeles, că sunt nişte excepţii. "Eu n-am reuşit să ajung la curs, am avut nişte probleme. De obicei mă duc", a declarat el BIHOREANULUI. Pe de altă parte, decanul a recunoscut că nici fratele său, nici ministrul nu l-au anunţat, aşa cum ar fi fost firesc, că nu vor ajunge la muncă, şi spune că nu ştia că aceştia ar fi înlocuiţi permanent de asistenţi. "Toată lumea trebuie să-şi ţină cursurile", a încheiat Maghiar. Regulă care, desigur, i se aplică şi lui.

Dincolo de scuzele puerile şi minciunile străvezii, cei şase profesori orădeni au demonstrat elocvent cât de în serios îşi iau locurile de muncă de la Universitate, considerând că poziţiile pe care le deţin li se cuvin de drept şi că nu trebuie să dea socoteală nimănui. Tot aşa, şi banii încasaţi - proveniţi din fonduri publice, căci e vorba despre o instituţie de stat - îi merită pur şi simplu, fără a-i obliga cu nimic. Aceasta e, de fapt, adevărata lecţie pe care o dau studenţilor...


SĂ FIE CONTROLAŢI!
Salarii mari, tupeu pe măsură

Constantin Bungău, rectorul Universității din OradeaBIHOREANUL a semnalat problema profesorilor chiulangii rectorului Constantin Bungău (foto), care a promis controale. "Directorii de departament trebuie să verifice dacă într-adevăr aşa a fost. Profesorii care au lipsit nu trebuie pontaţi la cursurile respective", a declarat rectorul. BIHOREANUL cere, însă, ca Universitatea să-i cerceteze disciplinar pe toţi cei şase profesori, pentru a constata dacă aceştia şi-au făcut sau nu o practică din chiuleală.

O asemenea anchetă este necesară nu doar fiindcă, prin însăşi absenţa lor, îşi desconsideră studenţii, ci şi din cauză că pentru pretinsa lor muncă academică toţi sunt bine plătiţi. Conform celei mai recente declaraţii de avere, în 2015 Ioan Mang a câştigat de la Universitate 58.146 lei, adică un salariu lunar mediu de 4.800 lei. În acelaşi an, colegul său de partid, Florian Bodog, a încasat şi mai mult, 74.821 lei, ceea ce înseamnă 6.200 lei pe lună. Judecătoarea Carmen Domocoş, întrucât are doar gradul didactic de lector, a câştigat de la Universitate "numai" 21.167 de lei, adică 1.700 lei lunar.


CREDIT PENTRU NEMUNCĂ
Scumpi şi mulţi, dar fără operă

Numeroase dezvăluiri ale BIHOREANULUI din ultimii 15 ani arată că la Universitatea din Oradea calitatea dascălilor este prea puţin importantă. Pe lângă faptul că nu se verifică deloc calitatea cursurilor şi seminariilor predate de cadrele didactice, deşi angajatorii studenţilor se plâng de slaba pregătire a acestora, nici măcar suspiciunile ori acuzaţiile clare de plagiat nu sunt luate în serios. Notoriu în acest sens este un caz dezvăluit tot de BIHOREANUL, al profesoarei Simona Cavalu de la FMF, care a copiat cu tupeu o carte publicată de profesorul englez Martin Hollins, lucru constatat recent şi de Tribunalul Bihor, dar care nici măcar n-a fost anchetată, nici măcar de formă, de către Comisia de Etică a Universităţii.

Universitarii orădeni nu ignoră doar regulile de integritate, dar şi pe cele de funcţionare. Teoretic, directorii de departamente din Universitate ar trebui să verifice constant prezenţa la cursuri a dascălilor, dar practic acest lucru nu se întâmplă. Urmarea? Fie că sunt oneşti, fie că sunt nişte plagiatori ori nişte chiulangii, cele 950 de cadre îşi primesc integral salariile lună de lună, ceea ce face ca 90% din finanţarea de bază (fondurile alocate de stat) să meargă pe lefuri. Pentru că nu mai rămân bani suficienţi şi pentru proiecte, derularea acestora este susţinută, an de an, dintr-o linie de finanţare de 10 milioane de lei, contractată de Universitate la o bancă.