Vestul României a fost lovit, cu două duminici în urmă, de o furtună atât de violentă încât martorii se jură că n-au mai văzut niciodată natura dezlănţuindu-se astfel. Cinci judeţe, inclusiv Bihorul, au fost "spălate", iar bilanţul a fost tragic: opt persoane au murit, iar aproape o sută au fost rănite.
Din fericire, în judeţul nostru nu s-a înregistrat niciun deces, dar 37 de persoane au fost rănite, iar pagubele materiale nu sunt deloc de ignorat. Case din 38 de localităţi au avut acoperişurile avariate, iar 237 localităţi au rămas în beznă din pricina stâlpilor rupţi de furtună. În schimb, Bihorul este judeţul cu cele mai mari pagube în păduri, o primă estimare a Romsilva arătând că 700 hectare de pădure au fost puse la pământ. Un dezastru pe care nimeni nu l-a prevăzut...
Brusc şi violent
Duminică, 17 septembrie, la ora 16.20, Administraţia Naţională de Meteorologie a emis pentru Bihor o avertizare nowcasting, adică imediată, de tip cod galben de furtună, avertizând că ploaia va fi însoţită de grindină şi vânt puternic. În mai puţin de 25 de minute, codul galben a fost schimbat în portocaliu, caracterizat cu rafale de vânt de 90 km/h.
Până să afle ce coduri au instituit meteorologii, oamenii au simţit pe pielea lor furtuna care parcă aducea sfârşitul lumii. Cel mai violent s-a manifestat în zona de sud-est a judeţului, unde soarele puternic a fost înghiţit brusc de nori negri, galopând zgomotos spre Depresiunea Beiuşului.
"Eram cu vecinii pe bancă, în stradă. Credeţi-mă, unii nici n-au mai apucat să ajungă acasă, aşa repede s-a întâmplat totul", a povestit BIHOREANULUI Elena Goldiş, o localnică din Rieni. Deodată s-a auzit un vacarm înfricoşător şi a pornit vântul. "A venit dinspre Arad şi în 2-3 minute ne-a distrus acoperişul", a spus femeia.
O treime din judeţ
Furtuna a măturat aproape tot judeţul. După cum avea să constate, duminică seară, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, s-au produs pagube în 38 de oraşe şi sate: Aleşd, Cîmpani, Oradea, Rieni, Valea Mare de Criş, Băiţa, Delean, Padiş, Rogoz, Varviz, Beiuş, Drăgăneşti, Păntăşeşti, Salonta, Vaşcău, Beznea, Dudeşti, Petrileni, Stâna de Vale, Vârtop, Brădet, Finiş, Pietroasa, Şuncuiuş, Vintere, Budureasa, Lunca, Pocola, Tărcaia, Ceişoara, Măgura, Ponoare, Vadu Crişului, Cheresig, Miersig, Remeţi şi Bratca. Mai bine de o treime din judeţ!
Daunele au constat, în principal, în acoperişuri luate pe sus, copaci căzuţi peste case, stâlpi de curent rupţi şi puncte de transformare distruse. Circa 20.000 de persoane nu au avut curent, 9 drumuri au fost blocate de copaci, iar 150 de turişti au rămas blocaţi la Coada Lacului după ce drumul care leagă satul de vacanţă de Remeţi a fost brăzdat cu brazi doborâţi. Oamenii s-au putut întoarce spre case abia luni, pe un drum improvizat pe fundul secat al lacului Leşu.
Primar accidentat
Una dintre comunele cele mai grav afectate este Rieni, unde 800 de gospodării, adică 80% din totalul caselor, au avut pagube provocate de furtună. "Ce să vă zic? Ca şi cum ar fi fost război!", a rezumat primarul Gheorghe Bota (foto). Asemenea consătenilor, edilul a povestit că furtuna a avut o viteză fulminantă, iar vântul incredibil de puternic a luat pe sus ţiglele şi le-a izbit de pereţi, geamuri, maşini...
Pe Bota vremea rea l-a prins în faţa casei surorii sale, la care mergea în vizită. "Poarta era închisă, n-am putut intra şi n-am mai ştiut unde să mă adăpostesc. M-am băgat sub maşină, că zburau ţigle de peste tot. Maşina mi-e distrusă, cred că e daună totală". Graba cu care s-a băgat sub maşină l-a "avariat" şi pe bărbat, care are acum tendoanele lezate şi piciorul stâng bandajat.
Ciclon nevăzut
Edilul din Rieni este dezamăgit de instituţiile care trebuiau să-l avertizeze. "Am primit SMS cu cod galben de furtună la 16:25, cu 10 minute înainte să vină furtuna. La 17:11 am primit SMS cu cod portocaliu, după ce furtuna a trecut", a spus omul, nemulţumit că meteorologii şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă n-au furnizat alerte din timp. De altfel, tardivitatea alertelor l-a făcut şi pe preşedintele Klaus Iohannis să ceară Guvernului să realizeze cât mai curând un sistem de alarmare a populaţiei prin SMS.
Printr-un comunicat transmis lunea trecută, Administraţia Naţională de Meteorologie şi-a scuzat întârzierea prin faptul că furtuna s-a format şi s-a deplasat extrem de rapid. Meteorologii susţin că norii au venit dinspre Bosnia-Herţegovina, pe un front atmosferic rece. Temperaturile au scăzut brusc de la 31-21 de grade la doar 16. "Vorbim despre supercelule care au un caracter distructiv, local, şi care la rafală determină doborâturi de aer. Poate fi denumit un mezociclon, prin caracteristicile de formare", a declarat preşedinta ANM, Elena Mateescu. Altfel spus, un ciclon de putere medie, pe care specialiştii români nu l-au prevăzut.
Scumpiri peste noapte
După trecerea urgiei, localnicii din Rieni s-au grăbit să-şi repare casele. "Am înţeles că vin ploi. Trebuie să terminăm de acoperit, să nu ne distrugă casa", a povestit o localnică, Mihaela Peteleu-Miu (foto). Alături de proaspătul soţ, cu care s-a căsătorit de nici două săptămâni, tânara trebuia să fie în luna de miere, dar şi-a anulat plecarea după ce s-a trezit că întregul acoperiş de pe casă fusese luat de vânt.
Pe lângă vestea unor noi furtuni, localnicii au găsit greu ţigle de vânzare, majoritatea magazinelor de construcţii în zonă epuizându-şi stocurile. Cererea mare pentru materiale a avut drept consecinţă scumpirea lor. "A crescut preţul la ţiglă de la 2 lei bucata la 3 lei", a spus primarul Bota. La mare căutare au fost şi meşterii: toţi au lucrat la propriile case, aşa că n-au avut timp să presteze pentru alţii.
Bani pentru reparaţii
Nici măcar edilul n-a găsit oameni cu care să repare acoperişurile la Primărie, Căminul cultural şi Şcoala Gimnazială, toate distruse. "Cine să vină, că toţi sătenii sunt la casele lor?! Să-i dea Dumnezeu sănătate lui Beni (n.r. - Beniamin Rus, patronul firmei Selina), că a trimis 30 de muncitori cu care să acoperim şcoala!", a oftat Bota.
Pe lângă Selina, alte 4 firme - Deme Macarale, Alemar, Design Impact şi G Construct - şi-au oferit voluntar ajutorul, trimiţând muncitori în Rieni. "Tot ele cumpără şi materialele de construcţii, că Primăria n-are cum aşa, peste noapte", a spus primarul. Abia joi Guvernul a alocat 36 milioane de lei către judeţele afectate de furtună. În Bihor vor veni 8,72 milioane, dar numai pentru reparaţii la grădiniţe, şcoli şi alte clădiri publice, nu şi la case.
Teama localnicilor a fost justificată: joi, peste Depresiunea Beiuşului s-au abătut ploile, aşa că aceia care n-au apucat să-şi repare acoperişurile n-au mai putut decât să întindă folii peste case, pentru a le feri cât de cât.
"Care pădure?!"
Vântul puternic, cum localnicii din zonă se jură că n-au mai văzut niciodată, a distrus nu doar case, ci şi pădurile din Munţii Codru Moma. "Care pădure, doamnă?! Nu mai avem pădure! N-am văzut niciodată aşa furtună şi aşa pagube", a spus Ioan Jurcău, pădurar din zonă.
Spre limita cu judeţul Arad, mii de copaci au fost rupţi şi zac la pământ ca într-un tablou dezolant. O situaţie similară se regăseşte şi în zona Coada Lacului - Stâna de Vale, unde copaci uriaşi au căzut atât pe versanţi, cât şi pe drumuri, seceraţi de o forţă incredibilă.
Un prim bilanţ realizat de Romsilva arată că în Bihor s-au distrus peste 200.000 de metri cubi de lemne, adică circa 700 de hectare, devenind astfel judeţul cu cele mai mari pagube în păduri. În 5 minute au ajuns la pământ, ca într-un joc de domino, copacii care ar fi trebuit tăiaţi într-un an întreg. O adevărată demonstraţie de forţă a naturii, de care nimeni n-avea nevoie...
SFATURI DE LA ISU
Tu ştii ce să faci în timp de furtună?
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Crişana le-a reamintit bihorenilor o serie de recomandări pe care ar trebui să le respecte pentru a fi în siguranţă în timpul unei furtuni:
- Dacă sunteţi în spaţii deschise, aşezaţi-vă ghemuit la pământ. Puneţi-vă mâinile pe urechi şi cap, iar capul între genunchi;
- Reduceţi contactul cu pământul, încercând să deveniţi o ţintă cât mai mică;
- Nu vă întindeţi pe pământ;
- Evitaţi obiectele înalte, precum un copac înalt izolat în arie deschisă, câmpuri, precum şi apropierea de orice obiecte metalice precum utilaje agricole, echipamente de fermă, motociclete, biciclete etc.;
- Dacă vă aflaţi în pădure, căutaţi adăpost într-o zonă cu copaci mai puţin înalţi;
- Dacă sunteţi într-o zonă deschisă, mergeţi spre o zonă joasă, precum o vale;
- Dacă sunteţi pe un lac, încercaţi să ajungeţi la mal de urgenţă şi adăpostiţi-vă imediat