Indiferent de cât de moderni devin, oamenii au obligaţia să preţuiască trecutul, să respecte moştenirea culturală şi să o păstreze vie, pentru ca şi generaţiile viitoare s-o poată cunoaşte. 

Este convingerea orădeanului Alin Suciu, care şi-a dedicat ultimii 15 ani cercetării limbii copte, vorbită de creştinii egipteni, unul dintre primele popoare creştine. Perseverent şi ambiţios, orădeanul a aprofundat atât de mult studiile, încât a ajuns unul dintre cei mai buni cunoscători ai acestei limbi din întreaga lume. 

Pe urmele lui Eliade şi Culianu

În adolescenţă, când l-a descoperit pe Mircea Eliade, Alin Suciu (foto) a decis că vrea să fie şi el un istoric al religiilor, cercetând credinţele oamenilor din vechime. 

"Religia e mai actuală decât ne-am imagina. Creştinătatea a jucat un rol foarte important în societate şi încă joacă, vezi dezbaterile pe tema religiei în şcoli, tabuizarea sexualităţii", spune orădeanul, acum în vârstă de 42 de ani. 

Prin Eliade, adolescentul l-a descoperit pe Ioan Petre Culianu, un discipol al istoricului. "Aşa am început să studiez gnosticismul". Fără să-şi dorească să devină un om al bisericii, s-a hotărât încă de pe-atunci să studieze istoria religiilor. 

Limba faraonilor

Ca să-şi aprofundeze cercetările gnostice, Alin a trebuit să înveţe copta, limba pe care au vorbit-o faraonii egipteni, în vremurile dinainte de Cristos, dar şi creştinii din Egipt după ce evanghelistul Marcu i-a convertit, în anul 42 d. Hr. 

"Limba coptă este limba veche a egiptenilor. E scrisă cu caractere greceşti, ceea ce a fost o revoluţie pentru ei. S-a folosit până în secolul XII, apoi a devenit o limbă aproape moartă, păstrându-se sintagme sau scurte propoziţii în slujbele liturgice, aşa cum catolicii folosesc limba latină", explică orădeanul. Astăzi, în Egipt, ţară islamică, copţii sunt cea mai mare minoritate religioasă, dar nu mai vorbesc în bătrâna lor limbă, ci în arabă.

După ce a absolvit Facultatea de Filosofie din Oradea şi apoi un masterat la Cluj, Alin şi-a continuat studiile în străinătate: "În România, istoria religiilor este rezervată clericilor, nu o poţi studia decât dacă te angajezi religios, iar eu nu mi-am dorit asta".

Cerc restrâns 

În 2005, Universitatea Laval din Québec (Canada) i-a oferit o bursă doctorală. "Am mers să învăţ limba coptă ca să pot studia gnosticismul, dar m-am plictisit de el. În schimb, mi-am dat seama că, de fapt, coptologia este un domeniu neexplorat", spune orădeanul.

Ariditatea specifică Egiptului a făcut ca scrierile vechi, din primii ani ai creştinismului, să se păstreze mai bine decât oriunde, ceea ce explică multitudinea de manuscrise descoperite acolo. Pe Alin l-au atras doar mărturiile lăsate de creştinii copţi: texte biblice, patristice sau liturgice, care dezvăluie credinţele unora dintre primii creştini ai lumii. "Aceste scrieri sunt foarte importante, fac parte din moştenirea culturală a lumii. Trebuie să păstrăm legătura cu trecutul". 

Alin Suciu a semnat numeroase articole despre scrieri copte şi e invitat frecvent la conferinţe în întreaga lume. "La congresele de coptologie, care au loc tot la patru ani, participăm cam 200-300 de persoane. Dar numai 8-10 facem cercetări de vârf în manuscrise religioase. Sunt destul de izolat, simt că nu am cu cine vorbi teme profesionale". Profesor şi conducător de doctorate la Universitatea din Helsinki (Finlanda) şi cercetător la Academia de Ştiinţe Göttingen (Germania), orădeanul este, totuşi, mulţumit că an de an apar tineri dornici să cerceteze coptologia. 

Ca în "Codul lui Da Vinci"

Alin recunoaşte că munca sa pare plictisitoare: "Stau ore în şir la birou şi studiez manuscrise; noroc că acum sunt multe digitalizate". În urmă cu opt ani, însă, coptologii au fost "treziţi" din amorţeală după ce o profesoară de la Harvard, Karen King, a pretins că un manuscris în coptă, obţinut de ea în exclusivitate, relata că Iisus Cristos ar fi vorbit despre o femeie ca fiind "soţia mea".

"Vestea a făcut înconjurul lumii, dar noi, cei care cunoaştem limba coptă, ne-am dat seama că era un fals", povesteşte Alin. Alături de alţi colegi, a studiat papirusul şi a demonstrat că era vorba de o scriere contemporană. "A durat patru ani, dar Karen a recunoscut că a fost înşelată. Cineva furase un papirus autentic şi a scris pe el acel mesaj", explică orădeanul. 

Căsătorit cu o finlandeză şi tatăl unei fetiţe care va împlini curând 7 ani, Alin ştie că nu va reveni în Oradea decât în vizită, pentru că în ţara natală nu ar putea continua cercetările. "Foarte des, la conferinţe întâlnesc români. Dar toţi sunt angajaţi în străinătate, pentru că în România nu sunt bani de cercetare". Cei buni se afirmă în străinătate, la fel cum a făcut-o el...