Pentru Claudiu Szabó, totul gravitează în jurul fotografiei. În urmă cu 30 de ani, ambiția de a deveni un IT-ist i-a fost deturnată, după ce a descoperit mirajul fotografiei, iar de atunci caută mereu să imortalizeze natura pe care o vizitează cât de des poate.
Chiar dacă nu-i plac mâncărurile cu ciuperci, Claudiu adoră să fotografieze „bureții” din păduri, iar pasiunea l-a determinat și să-i cerceteze cu atenție. A ajuns să cunoască atât de bine regnul fungilor, încât adesea cunoscuții îl roagă să facă ceea ce nicio autoritate publică nu face: să deosebească ciupercile comestibile de cele otrăvitoare.
Convins că aceste informații trebuie să ajungă la cât mai multă lume, fotograful a început să țină lecții gratuite de educație micologică pentru orice curios. Mai ales pentru cei care vor să mănânce ciuperci, dar și să rămână în viață...
De la IT la fotografie
La începutul anilor ‘90, Claudiu Szabó a lăsat în urmă natalul Târgu Mureș, pentru a deveni student la inginerie, automatizări și calculatoare în Oradea. N-a mai plecat din orașul de pe Crișul Repede, unde și-a întemeiat și o familie. „Acum mă consider orădean”, spune bărbatul, azi în vârstă de 51 de ani.
N-a optat pentru o carieră în inginerie ori în IT, pentru că între timp a descoperit fotografia, care l-a cucerit. În 1993, lucra pentru o firmă care își extindea activitatea cu o tipografie, iar pentru că el avea deja un aparat foto cu care se „juca”, i s-a propus să preia sarcini noi, ce țineau de tipărirea imaginilor.
De atunci, Claudiu este fotograf de meserie, fiind de găsit în studioul foto din complexul comercial Crișul, studio ce oferă și servicii de imprimare. „Recunosc că până acum am făcut doar ce mi-a plăcut”, spune bărbatul.
Fotograf în adâncuri
În lumea artei fotografice a intrat tot în anii ’90, după ce a cunoscut artiști experimentați, precum Teodor Pantea ori Ștefan Tóth, fondatorul clubului fotografic Nufărul. De la bun început, Claudiu - care acum este și vicepreședinte al clubului Nufărul - a fost atras de fotografia de natură, fiind, de altfel, și un împătimit al drumețiilor sau al plimbărilor pe două roți.
Cel mai mândru este de cei opt ani, între 2004 și 2012, când a fotografiat subteranul Pământului. „Am făcut speologie din dorința de a fotografia peșterile. A fost ceva extraordinar”, povestește el. Membru într-un club speo, a primit acceptul să intre în zone protejate și să facă fotografii acolo unde puțină lume are acces. A profitat din plin de oportunitate, imortalizând formațiuni spectaculoase din peșteri din Bihor, dar și din țară. „Am fost și în partea științifică a Peșterii Urșilor și pot să-i liniștesc pe turiști - cea mai spectaculoasă zonă este cea în care și ei au acces”, zice Claudiu.
Latura întunecată
După ce a văzut, prin obiectiv, lumea din adâncuri, fotograful a „vânat” animale sălbatice și păsări. „A fost o perioadă cu multe realizări din punct de vedere fotografic”.
În 2018, Claudiu și-a demonstrat înclinațiile artistice când a vernisat expoziția „The Dark Side” (Latura întunecată), ce a cuprins 40 de fotografii alb-negru însoțite de scurte texte scrise tot de el, care completau imaginile. Pentru ambele compoziții, disponibile pentru publicul de azi pe pagina lui de Facebook, mai mulți specialiști l-au lăudat. „A fost un moment greu. Textele au fost gândurile mele”, spune fotograful.
Fotografia i-a mai scos la iveală și aptitudinile sportive. După ce a fotografiat mai multe competiții, inclusiv triatlonul Iron Man, în 2019 a decis să și participe în cursă, la proba de ciclism. „A fost o perioadă în care sportul a fost pe primul plan, timpul liber l-am dedicat doar antrenamentelor”. De altfel, zi de zi, prin Oradea, Claudiu poate fi văzut numai pe biță...
Ghici ciupercă ce-i?
În 2020, înainte să izbucnească pandemia, a dat peste noua sa pasiune: micologia. Un prieten l-a invitat la o tură de fotografiat ciuperci, într-o pădure de lângă Oradea, iar Claudiu a acceptat invitația doar ca pe un prilej de ieșire în natură. „Nici măcar n-am făcut fotografii, iar eu nu mănânc ciuperci”...
În schimb, mai târziu, l-a atras provocarea de a le fotografia, mai ales că pădurile de lângă Oradea abundă într-o varietate de specii. Ciuperci cu pălării impresionante sau, din contră, minuscule, viu colorate ori perfect camuflate în peisaj, toate i-au atras atenția și, curios, Claudiu a început să-și dorească să le cunoască.
După ce le fotografia, acasă, în fața calculatorului, căuta să identifice speciile imortalizate, iar apoi să caute informații despre ele. Aproape pe nesimțite, a devenit un specialist autodidact în micologie, chiar dacă, modest, nu se definește așa. „Sunt doar un ciupercar”, spune râzând.
Școala de ciuperci
Până acum, a fotografiat peste 500 de specii de ciuperci, dintre care pe 450 le-a și identificat, iar pe cel puțin 100 le-ar recunoaște oricând, fiindu-i clare toate trăsăturile lor, inclusiv dacă sunt sau nu toxice ori otrăvitoare, adică de-a dreptul letale pentru oameni. „La unele specii am studiat și evoluția. Mergeam în pădurea din Felix și dimineața, și după-masa, ca să le fotografiez în diferite stadii”.
Toamna trecută, în doar câteva ture foto, a dat peste trei situații grave, în care oameni au cules ciuperci otrăvitoare, convinși că sunt comestibile. Așa i-a venit și ideea să împărtășească altora informațiile pe care el le are. În săptămânile următoare, când va fi vârful de sezon pentru ciupercile de pădure, Claudiu va ține lecții de educație micologică, în diferite păduri din Bihor, inclusiv la marginea Oradiei.
„Dacă pot să ajut pe cineva să nu se intoxice, de ce nu? Nu este o știință, ci doar o grijă la detalii”, spune fotograful, care a anunțat amănunte legate de lecții tot pe Facebook. Toate informațiile le va oferi gratuit, fără să aibă pretenția că este vreun specialist, ba chiar îndemnându-i pe oameni să verifice și ce află de la el. „Informațiile despre cum să nu te otrăvești n-ar trebui să coste”.
Dar, pentru că binele trebuie răsplătit cu bine, își îndeamnă cursanții să întoarcă favoarea printr-o donație făcută către asociația orădeană Filantropia, care ajută orfani, vârstnici, persoane cu dizabilități și alți oameni cu probleme. „Îi cunosc și știu ce muncă fac”, explică fotograful. Satisfacția lui va veni dacă mai mulți bihoreni vor deveni „ciupercari” pricepuți, la fel ca el...