Centrul istoric e, neîndoios, cel mai important brand al Oradiei. Pentru toţi - de la turişti şi autorităţi până la orădenii de rând - este evident însă că zona cea mai veche a oraşului păstrează prea puţin din strălucirea de altădată.
Palatele părăginite de vreme şi de indiferenţa oamenilor contrastează cu imobilele renovate, iar pentru a reduce impresia neplăcută municipalitatea lucrează la un nou regulament, pentru a impulsiona proprietarii să-şi refacă faţadele. Iar pe cei care nu vor, să-i facă să vrea!
Cu suspendare
Construite în marea lor majoritate la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, tot mai multe clădiri din Ansamblul Urban Centrul Istoric Oradea sunt acoperite cu plase, pentru a nu se surpa peste trecători. În 2009 şi 2010, vrând să accelereze reabilitarea lor, municipalitatea a emis două Hotărâri de Consiliu Local prin care stipula condiţiile în care Primăria putea credita şi ajuta proprietarii care vor să şi le renoveze. Hotărârile prevedeau, însă, şi taxarea celor care nu se îngrijesc de faţade: 2 lei pe metru pătrat pe an pentru cele din centrul istoric, respectiv 3 lei pe an pentru cele cu statut de monument. Actele au fost atacate însă de fostul prefect Gavrilă Ghilea, iar instanţa i-a dat dreptate, hotărârile fiind revocate.
Cum era de aşteptat, în lipsa unui cadru legal, orădenii nu s-au înghesuit să rezolve problema. Unii au înţeles totuşi că dacă îşi renovează faţadele o fac şi spre binele lor, astfel că din 2010 şi până în prezent au fost emise 55 de autorizaţii pentru reabilitarea imobilelor din centrul istoric (monumente istorice, clădiri de locuinţe, case individuale). Printre clădirile "renăscute" se numără Teatrul Regina Maria, Palatul Episcopiei Greco-Catolice, imobilele deţinute de fraţii Micula (hotelul Transilvania, restaurantul Astoria şi o clădire din Iosif Vulcan nr. 5), iar de câteva luni au început lucrările şi la fostul hotel Vulturul Negru, pe care noul proprietar, Zoltan Teszari, patronul Digi TV, s-a angajat să-l renoveze complet.
Înţelegerea cu bisericile
O altă variantă prin care municipalitatea s-a implicat în refacerea centrului este alocarea banilor daţi în trecut cultelor, care îi cheltuiau cum voiau, în mod de data aceasta ţintit, pentru reabilitarea faţadelor unor clădiri deţinute de acestea. Astfel, fostul hotel Szechenyi din strada Republicii 11-13, aparţinând Episcopiei Ortodoxe, pentru care Primăria a alocat aproape 500.000 de lei, se află în plin proces de restaurare, lucrările urmând să fie gata în luna noiembrie.
La fostul Spital Mizericordian, al Episcopiei Romano-Catolice, se lucrează la faţade şi acoperiş, termenul de finalizare pentru investiţia de 493.000 de lei fiind începutul anului 2013.
O altă clădire importantă, din patrimoniul Episcopiei Reformate, urmează să aibă faţade noi, lucrările pentru monumentul istoric din Piaţa Independenţei nr. 3 care a adăpostit Banca Albina urmând să fie licitate curând. În fine, Consiliul Local a aprobat alocarea sumei de 225.000 de lei pentru cultul greco-catolic, banii fiind însă daţi pentru continuarea lucrărilor la catedrala Sfântul Nicolae, demarate în urmă cu doi ani din fondurile proprii ale Episcopiei.
Pe banii privaţi
O soluţie bună, dar deocamdată singulară este cea găsită de proprietarii imobilului din Vasile Alecsandri nr. 1, Palatul Moskovits. Aici, costul lucrărilor deja începute sunt suportate de o firmă privată (Cseh Beton, deţinută de italianul Antonio Papalia), în schimbul dreptului de mansardare a clădirii, pentru amenajarea unor birouri.
"Cei 31 de locatari au renunţat la mansardă în favoarea firmei, iar aceasta asigură reabilitarea faţadelor şi a acoperişului", explică arhitectul Cristian Puşcaş, proiectantul lucrării. În total, investiţia ce include şi schimbarea instalaţiilor de apă şi încălzire, se ridică la 1,5 milioane de euro. Cum nu multe firme se înghesuie la aşa valori în perioadă de criză, sunt însă slabe şanse ca exemplul acesta să fie urmat de altele.
Încă un regulament
Pentru a crea un cadru legal care să normeze reabilitarea faţadelor, municipalitatea (printr-o comisie din care fac parte reprezentanţi ai Instituţiei Arhitectului-Şef, Administraţiei Imobiliare Oradea, Ordinului Arhitecţilor Bihor şi Direcţiei de Cultură) lucrează la un nou program, care va fi supus aprobării Consiliului Local. Aflat încă în lucru, acesta va stipula condiţiile în care municipalitatea va asigura facilităţi fiscale (suportarea costurilor de proiectare şi avizare) ori va credita proprietarii care vor să-şi refacă faţadele.
Noul regulament nu va mai prevedea taxarea orădenilor care nu-şi întreţin faţadele, ci posibilitatea sancţionării acestora, ceea ce respectă legea privind siguranţa în construcţii. "Iniţial regulamentul va fi aplicat clădirilor monument istoric, pentru care există deja o lege care obligă la întreţinerea lor. După ce modificările preconizate la această lege vor trece de Parlament, atunci şi ceilalţi proprietari de clădiri din ansamblul istoric al oraşului vor fi obligaţi să-şi refacă faţadele", spune arhitectul-şef Adriana Lipoveanu. Regulamentul ar putea fi supus aprobării în luna septembrie şi, poate, va fi un pas mai apăsat pentru ca zona centrală a Oradiei să revină la frumuseţea de odinioară.